Ana mon amour

Real fact: La cateva zile dupa ce am vazut Ana mon amour primesc o oferta sa scriu un advertorial pe o tema partial psihologica: cum iti alegi jobul in functie de personalitatea ta. Gandul imi era la Ana mon amour, unul dintre putinele filme romanesti unde se vorbeste despre psihologi.

In fapt, intreg filmul se petrece la psiholog (un psiholog EXTREM de bine interpretat de Adrian Titieni), personajul principal POVESTINDU-SI viata terapeutului.

Pe scurt, povestea suna in felul urmator: Ana si Toma se cunosc inca din facultate. Ei se iubesc in ciuda tuturor, relatia lor seamana cu o lupta intre ei si toti ceilalti. Ana are dese atacuri de panica, Toma incercand sa devina, treptat, protectorul ei. Cum se termina intreaga relatie si ce anume mai statea in calea fericirii lor ramane sa descoperiti singuri.

Pana atunci, incercand sa nu va fac spoiler, voi spune 5 lucruri legate de acest film:

1. Filmul se bazeaza pe cartea scriitorului Paul Cezar Badescu. Interesant este, insa, alt lucru: cartea se numeste Luminita Mon Amour. La conferinta de presa de dupa vizionare, am pus fix aceasta intrebare. Inainte de a pune eu intrebare, scriitorul Paul Cezar Badescu spusese faptul ca Ana, ca personaj, este mult diferita de Luminita. La intrebarea mea raspunsul a fost, insa, mai nuantat: nu doar diferentele intre personaje au contat, ci si faptul ca in strainatate numele Luminita este greu de pronuntat si de tinut minte. Acelasi regizor, Calin Peter Netzer, se lovise de aceasta problema atunci cand isi promova filmul Pozitia Copilului. Titlul este, deci, o alegere de marketing. In strainatate ar putea functiona, in tara, insa, nu se face legatura intre carte si film, ceea ce ar putea sa nu functioneze in favoarea filmului.

Cartea a aparut intr-o editie speciala, limitata, avand pe coperta o poza din film. Titlul a ramas, insa, titlul cartii. Captura este luata de pe Elefant.

2. Legat de regizor, se simt multe asemanari intre acest film si Pozitia Copilului. Tot la conferinta de presa de dupa, o ziarista il intrebasese pe regizor in ce relatii se afla cu parintii. Vedeti voi cu exactitate la ce ma refer, intrebarea, desi venise de la o jurnalista de tabloid si fusese pusa dupa o intrebare tipica de tabloid, o intrebare legata de scenele sexuale, era una corecta.

3. Recititi primul paragraf, ca nu intamplator am inceput cu el, si apoi incercati sa raspundeti singuri la urmatoarele intrebari:
– Cand ati fost ultima oara la psiholog?
– Cand apelati/ati apela la psiholog?
– Ce parere aveti despre cei care apeleaza la psiholog?

Nu stiu cat de competenti sunt psihologii romani, unii zic ca ar fi, cert este ca meseria aceasta este subevaluata, iar romanii se duc acolo doar cand le ajunge cutitul la os. Este una dintre ultimele optiuni. Pana sa apeleze la psiholog romanul prefera sa apeleze la preot, oricat de ciudat vi s-ar parea acest lucru.

Legat de acest lucru, echipa filmului a colaborat cu un psiholog, mergand inclusiv la cateva sedinte de terapie (de fapt, au asistat, nu au facut terapie, dar oricum). Adrian Titieni pare un psiholog autentic.

4. Legat de preot, Vlad Ivanov are aici o scena extrem de misto. Mult caricaturizata, probabil deloc reala, dar de efect. Multi dintre cei care merg constant la duhovnic vor spune ca nu este adevarata, ca preotii, pe de-a intregul, sunt bagatelizati, insa ideea acelei scene este alta. Va las voua placerea de a o savura si de a o deslusi 🙂

5. O intrebare, ca de final: cat de recunoscator sunteti persoanei care v-a fost alaturi cand va era greu? Atunci cand va faceti bine, cand v-ati revenit, cum tratati persoana care v-a fost alaturi in momentele grele? O parasitit, considerand-o un capitol inchis, sau incercati sa-i multumiti?

Legat de asta, mi-a venit in minte urmatorul banc:

– Dragul meu, mi-ai fost alaturi cand am avut primul accident de masina. Mi-ai fost alaturi cand am avut al doilea accident de masina. Mi-ai fost alaturi cand mi s-a imbolnavit sora. Mi-ai fost alaturi cand mi-au murit parintii …
…
Pleaca dracu’ din viata mea, ca numai ghinioane imi aduci! 🙂

Mergeti sa vedeti Ana Mon Amour. Este unul dintre filmele romanesti bune. Are elemente specifice filmelor romanesti (nu lipseste ciorba), dar, spre deosebire de altele, are un scop bine determinat. Tot ce vedeti acolo se intampla cu un motiv.

Ana mon amour intra maine, 3 martie, in cinematografele din toata tara, fiind distribuit(a) in Romania de Freeman Entertainment.