Ca fetele
Ca fetele este o comedie romaneasca de vara, care se lanseaza in luna septembrie, o luna care an de an devine mai calda. Asadar, a fost lansata tot pe caldura, tot cand gandurile se duc spre iesit la terase.
Ca fetele ne spune povestea a trei doamne mai in varsta, Cela (Adriana Trandafir), Rosana (Aura Calarasu) si Silvia (Maia Morgenstern), prietene de-o viata. Primele doua se duc repede la Silvia atunci cand aud ca aceasta sufera. O gasesc in cada, cu ganduri suicidare: tocmai aflase ca sotul decedat o inselase. Cela si Rosana reusesc s-o imbuneze pe Silvia, asa ca incep sa petreaca. Varsta nu le impiedica sa se simta bine. Nu va spun mai multe, nu va spun ce alte intamplari comice se petrec si care sunt celelalte personaje, insa pentru ca suntem intr-o comedie va spun ca totul se termina cu bine.
Deci as putea concluziona ca filmul Ca fetele este o comedie cu iz american, de altfel unul dintre personaje, fiica uneia dintre doamne, interpretata surprinzator de bine de Lora, vine tocmai din Canada.
Dintre doamnele in varsta, „sefa” pare a fi doamna Maia. Ea da tonul, atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ. Ea pare in film un fel de dirijor, celelalte 2, Adriana Trandafir si Aura Calarasu, fiind un fel de secunzi de-ai sai. De altfel, doamna Maia Morgenstern are si cea mai buna interpretare din tot filmul, pare atat de naturala inca eu am iesit din sala de cinema cu impresia ca nimeni altcineva nu ar fi putut interpreta acel rol.
Ceva simpatic, insa cumva stereotipic: Adriana Trandafir este FLORAREASA, inca din primele scene o vedem primind un trandafir. Uneori, glumele previzibile, cliseice si aparent expirate pot avea farmecul lor (precum un banc din generatia bunicilor care nepotilor li se pare extrem de amuzant, de fresh). Oricum, si interpretarea Adrianei Trandafir este la inaltime, chiar daca doamna Maia pare a o intrece „la fotografie” (ca sa preiau un termen din hipism).
Nu va voi vorbi despre toate interpretarile, insa nu pot sa-l omit pe Magicianul Marian Ralea, care a avut un rol excelent (sotul doamnei Cela – Adriana Trandafir). Interpretarea sa este una naturala, finuta, deloc ingrosata, Marian Ralea parand extrem de credibil in rolul sau. Vazandu-l pe acesta in film, mi-am amintit de regretata Luminita Gheorghiu. Cei 2 au avut foarte multe roluri de „sot si sotie”, de „parinti”, asa ca probabil regretata actrita ar fi jucat si in acest film daca ar mai fi trait. Nu spun, este o chimie foarte buna si intre Marian Ralea si Adriana Trandafir, excelenti amandoi atat separat, cat si impreuna.
Mi-a placut si scurta aparitie a lui Mircea Andreescu, asa cum si scurtul rol al Alinei Eremia a fost unul bun.
Ce nu mi-a placut la acest film a fost partea gay a filmului, ca sa zic asa. Nu am o problema cu faptul ca au aparut gay in filmele romanesti, ci am o problema cu introducerea acestui subiect „cu toporul”. Totul pare natural, firesc, pana acolo, cand totul pare ingrosat, totul pare ca-ti este aruncata in fata, totul pare ostentativ. Pare a fi fost un film gay care a fost lipit de filmul original, rezultatul fiind unul incert. Parca ar fi fost un desen inceput de un pictor si terminat de un altul, diferentele dintre cei 2 fiind vizibile, caci al doilea pictor a vrut neaparat sa iasa in evidenta.
Pacat. Existau multe modalitati prin care puteau fi introduse in mod credibil unul sau mai multe personaje gay.
Per total, Ca fetele este un film bun, care mi-a intrecut asteptarile. Poate din cauza trailerului, pe care si acum il consider slabut. Daca n-ar fi fost acea parte parca „scoasa din context”, cu gay, introdusa parca cu forta, pentru a da bine la politia coretitudinii politice, l-as fi considerat un film foarte bun. O surpriza foarte placuta.
Ca fetele va intra in cinematografe din 13 septembrie 2024, fiind distribuit in Romania de Vertical Entertainment. Eu l-am vazut in avanpremiera la Cineplexx Baneasa.
ps: In filmul Ca fetele se mananca ciorba: putin, pe graba, frumosul proces fiind intrerupt, deranjat. Nu se mananca in tihna, la masa, ci se mananca undeva intr-un sediu al unei institutii de stat, de catre o angajata. Si se mananca dintr-un mic bol de plastic. Pe modernism, nu pe clasic #casazicasa.
Be the first to leave a reply