Cap si Pajura – Ultimele clipe din viata unui manelist obsedat

Cap si Pajura este o manea aparuta in 2010, manea care are o poveste extrem de interesanta. Despre ea a scris putin si Adrian Schiop, autorul cartilor Soldatii. Poveste din Ferentari (ecranizat si cel care, de fapt, a generat scandalul de la Gopo) si Smecherie si lume rea. Universul social al manelelor (lucrarea sa de doctorat, cea DESPRE care se vorbeste in cealalta carte a sa):

Pentru demonstraţie, o să iau o piesă comandată, „Cap şi pajură”, aparţinând unui manelist mai puţin cunoscut, Florin Purice, dar altfel poate cel mai inovativ compozitor al ultimei generaţii. Piesa, lansată în 2010, a adunat 3,5 milioane vizualizări pe youtube şi vara asta încă mai era difuzată frecvent pe Taraf Tv. Citită inocent, pare o simplă manea de frăţie cu doi fraţi care rememorează drumul lor eroic spre succes, datorat încrederii dintre ei, în care unul, aflat departe şi mai experimentat, își face griji că fratele rămas singur n-o să se descurce şi îl atenționează, grijuliu, despre răutatea oamenilor. Interlocutorul meu mi-a demonstrat că sensul e cu totul altul, dacă citești textul prin dedicaţia din intro-ul versiunii de studio a piesei, „pentru Nuţu şi Sile” . Cei doi Cămătaru, Nuțu şi Sile, sunt frați şi gangsteri cu faimă naţională, probabil cei mai cunoscuţi din România. Lăutarul vorbește din perspectiva lui Sile, aflat, cum zice piesa, „departe”, adică la închisoare, dar care o să fie eliberat curând (într-adevăr, Sile Cămătaru avea să fie eliberat peste un an) – „mult nu mai durează şi o să fie bine”. Prima strofă rememorează succesele grupării care a rămas în „vârful piramidei”, adică cei mai puternici dintre interlopi, şi a devenit „o legendă vie” (fapt nu lipsit de adevăr, dată fiind notorietatea lor naţională), definind totodată eroismele secrete ale vieții de gangster, „am trecut prin multe dar nimeni nu ştie”. Cei doi sunt „fraţi buni”, legaţi prin sentimente, „împreună suntem o inimă întreagă”, împărtăşindu-se din valorile mafiote ale forței şi onoarei, „forţa şi onoarea, apa şi pământul”. Prin intermediul lăutarului, Sile îşi atenţionează fratele să fie tare, acum că unitatea grupării a fost slăbită, „că lumea profită, crede că nu ţine/ că nu e şi fratele tău lângă tine”. Dar fratele va veni curând din închisoare, şi o „să ne facem treaba cu atenţie”, adică fără greșeli care i-ar putea trimite din nou după gratii. Piesa se încheie cu o ameninţare adresată rivalilor, „sunt doar două variante pentru voi/ ori faceţi ca noi, ori faceţi ca noi”, deci singura alternativă e supunerea.
Sursa: CriticAtac

Va recomand sa cititi intregul articol. Va recomand, tototdata, sa cititi intregul studiu al lui Adrian Schiop despre manele. Relatia manelelor cu lumea interlopa este una extrem de interesanta. Fata de ce a zis Adrian Schiop, eu va mai sugerez spun un singur lucru: melodia este COMPUSA de Florin Purice (pentru Fratii Camataru, dupa cum vedeti), doar ca ea a devenit celebra drept melodia lui Florin Salam. A devenit atat de celebra incat o cunsoc extrem de multi nemanelisti. Este tipul acela de melodie pe care n-ai cum sa n-o fi auzit, indiferent care-s genurile muzicale preferate. Doar ca putini, chiar si dintre ascultatorii de manele, o asociaza cu Florin Purice, autorul ei initial. Majoritatea o considera melodia lui Salam.

Aceasta este prima parte a povestii. Puteti sapa mai mult, sa descoperiti alte intelesuri. Ce este de retinut si este important de subliniat este faptul ca manelele au un prim inteles, un prim invelis (parca tot Adi Schiop spunea asta), cel accesibil tuturor, si un inteles ascuns, secundar, care de multe ori nu ne este accesibil. Unele manele sunt asumate, se spune de la inceput cui sunt adresate, dedicate, altele sunt intelese cu adevarat doar de cunoscatori. Intrebarea corecta care se pune este in ce masura cei care le asculta tin cont de adresantul principal. Se asociaza, oare, cu acesta/acestia? Unii intelectuali, dintre cei revoltati de ceea ce s-a intamplat la Gopo, scot la inaintare acesti interlopi ridicati in slavi de manele, folosindu-i drept argument suprem impotriva ascultarii acestui gen muzical (Cum as putea eu, om cinstit, asculta o melodie dedicata unor infractori?). Ceea ce nu a studiat Adi Schiop si ar fi interesant de studiat, tot de catre un sociolog, este fix partea asta: in ce masura ascultatorii de manele cunosc cu adevarat intelesul acestora? Cat la suta dintre ei cunosc asta?

Ajungem acum si la partea a doua. Este o stire, difuzata de ProTV, din 2014. Deci la 4 ani de la aparitia acestei melodii. Stirea este mai jos:

V-o rezum in cateva randuri: un tanar din Bacau era obsedat de aceasta melodie si a cerut-o DJ-ului unui bar de zece ori. Dupa a zecea oara, un alt barbat din bar s-a enervat si l-a lovit cu o sticla de bere in cap. Cineva de la bar a chemat ambulanta, insa tanarul lovit a refuzat sa mearga la spital. A fost gasit in coma de gradul patru acasa la el, fiind deja prea tarziu pentru a fi salvat.

Aceasta este a doua parte a povestii. O poveste, in sine, pe care unii o judeca distinct. Caci stirea poate fi citita in mai multe moduri:

  • Niste oameni beti s-au luat la bataie in Moldova din cauza unei melodii, unul dintre ei fiind omorat. Niste moldoveni betivi…
  • Niste manelisti s-au luat la bataie din cauza unei manele. Unul dintre ei a fost lovit si a murit. Niste manelisti…
  • Un tip a fost omorat pentru ca era obsedat de o melodie. Un alt tip s-a enervat, nemaisuportand sa asculte aceeasi melodie a zecea oara. Tipul obsedat a fost lovit si ulterior a decedat. Un obsedat…

Toate aceste perspective sunt REALE. Trebuie sa tineti cont si de modul in care stirea a fost data la ProTV. Oricat de tragica ar fi ea, a fost difuzata in asa fel incat sa starneasca rasul. Cred ca 90% dintre cei care au vazut stirea (atunci, dar si ulterior) rad cel putin o data. Exista persoane care rad non-stop cand o vad. Caci da, la vremea ei a fost considerata VIRAL.

Incercati acum sa va puneti diverse intrebari legate de incident. Eu am cateva (in numar de 5). Pe restul le veti pune singuri:

  1. Care era starea psihica a obsedatului? Singur, beat, obsedat de o melodie. Asta e ce stim. Ce nu stim ar putea insemna mult mai mult.
  2. Cum s-a terminat ancheta? Televiziunile noastre ne dau doar stirea initiala, apoi se asterne tacerea. Este acel om LIBER sau este in inchisoare? As fi vrut sa stiu mai mult.
  3. La fel cum mi-as fi dorit sa stiu care era relatia dintre ei, dintre victima si criminal.
  4. Pentru ca soarta are deseori simtul umorului, dupa o melodie unde este vorba de frati, victima a fost gasita in apartamentul propriu de catre … fratele sau. Care era, oare, relatia dintre ei? Erau apropiati ori, dimpotriva, erau certati? Dragostea asta nemarginita, obsedanta, pentru melodie era datorata relatiei apropiate cu fratele sau?
  5. Ce parere aveti despre cei care asculta timp indelungat aceeasi melodie? Faceti parte din acea categorie? O amica se lauda mai demult ca ea asculta obsedant o ora intreaga melodiile proaspat aparute care-i plac. Cand afla de o melodie misto, o asculta o ora sau chiar doua. Uneori melodia ii ramane, alteori uita melodia. Era un fel de test. Sunt, insa, persoane care nu suporta sa asculte de prea multe ori o melodie. Apropo, probabil ati observat ca am pus mai multe versiuni ale melodiei. Incercati sa le ascultati pe toate. Fiecare este usor diferita, fie live, fie versiune de studio, fie Salam singur, fie impreuna cu autorul melodiei. Cu toate astea, incercati, ca exercitiu pentru voi, sa ascultati pana la capat MACAR aceste clipuri. Si ganditi-va cum va simtiti. Cat de ok va simtiti dupa asta.

Acum priviti intregul tablou de mai sus si imaginati-va ce ar putea spune un film despre acest caz. Un film despre tanarul din Bacau, obsedat de melodia Cap si Pajura. Ganditi-va, totodata, ca filmul este facut stiindu-se doar ce s-a dat la televizor. Cei care l-au facut, regizor, scenarist, producator, nu au facut deloc sapaturi. Este fix cum si-au imaginat ei cazul, personajul.

Alex Calin, cel care-l interpreteaza pe Laurentiu, victima incidentului, are o evolutie absolut senzationala. Presimt ca la anul, dupa ce va castiga premiul Gopo pentru cea mai buna intepretare masculina, iar va iesi scandal. Cred si-mi doresc acest lucru 🙂

cap si pajura film 2019

Nu va zic mai multe, va sfatuiesc doar sa rezistati pana la final. Nu e deloc un film usor, chiar daca se rade mult pe parcursul lui. Cum bine observa o spectatoare straina (de la proiectia pentru presa), o straina stabilita de vreo 2 ani in Romania (careia nu i-am retinut, insa, numele), este un echilibru foarte bun intre latura tragica a povestii si partea amuzanta a ei. Rasul este ca o descarcare, nu este nimic absurd, nimic defect, nimic inuman.

Este adevarat, nu poti vedea si aprecia cu adevarat filmul Cap si Pajura decat daca esti destupat la minte. Daca privesti maneaua ca o mizerie care trebuie eradicata, iar manelistii niste subspecii de disparitia carora trebuie sa te bucuri, nu ai ce sa cauti la film.

Chiar daca proiectul incepuse mult inainte, dupa scandalul de la Gopo pelicula Cap si Pajura este exact ce aveam nevoie. Discutia despre manele si despre manelisti nu trebuie sa dispara. E drept, tematica va goni din sala eventualii snobi intelectuali ultra-elitisti, insa partea buna este ca acestia nu vor mai putea invoca ideea ca gala si maneaua ar fi contradictorii.

Legat de locatie, nu stiu exact unde va rula, dar ce va pot spune sigur este ca eu l-am vazut la Cinema Elvira Popescu din cadrul Institutului Francez. Deci, intr-adevar, s-a manelizat si acel spatiu.

Cap si Pajura (in engleza Heads and Tails) intra in cinematografe din 10 mai, fiind distribuit in Romania de Domestic Film.

One thought on “Cap si Pajura – Ultimele clipe din viata unui manelist obsedat”

RaspundE-MI-L

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.