Imparatul imparatilor

Imparatul imparatilor este ecranizarea cartii The of Kings, scrisa de Charles Dickens „pentru uz personal”. Ea fusese scrisa doar pentru a fi povestita copiilor sai, insa a fost publicata dupa moartea sa in ciuda „ordinelor” pe care acesta le daduse.

Imparatul imparatilor este, ca sa folosesc un limbaj colocvial, Biblia povestita. In continuare veti citi impresiile unui cinefil ateu vizavi de acest film. Este fundamental de precizat acest lucru, daca nu considerati ca un ateu ca mine ar trebui sa-si spuna opinia despre asa ceva puteti opri aici lectura acestui articol.

Asadar, acest film, ca de altfel si cartea pe care acesta o ecranizeaza, dovedesc un lucru pe care eu deja il stiam: Biblia este o poveste FANTASY foarte misto. Daca stii s-o spui celor mici, acestia vor fi realmente fascinati de ea. Nu va impacientati, religiile din antichitate, in frunte cu cea greaca si cea romana, erau povesti mult mai gogonate. Acum radem cu gura pana la urechi cand citim povestile cu zei si zeite grecesti, daca aduci vreun personaj de-al tau in Grecia antica ai la dispozitie o tona de personaje pe care sa le folosesti (imi vine sa spun Sky is the limit, ceea ce s-ar potrivi perfect in peisaj), probabil la fel vor rade oamenii si peste 200 de ani cand vor citi povestile crestine in care multi inca mai cred.

Nu neg nevoia omului de religiozitate, am scris in mai multe randuri despre asta, multi atei cred de fapt in stiinta, ceea ce tot credinta (religie) este, intr-un sens larg. Insa eu in continuare consider Biblia ca fiind cea mai vanduta carte de fictiune din istoria omenirii. Este BAZATA PE FAPTE REALE, ceea ce nu inseamna ca este reala.

Strict cinematografic, Imparatul imparatilor este aproape perfecta, nu pot sa reprosez nimic din punct de vedere tehnic ori cinematografic. In plus, chiar si aspectul comercial este de laudat: dupa atatea filme de Paste, care insista pe moartea lui Iisus, pe crucificarea lui, era timpul pentru un film mai cuminte, numai bun de difuzat de Craciun. Intre 2 Home Alone si un Craciun cu Ramon, e loc si pentru Imparatul imparatilor.

Totodata, avand in vedere tona de filme „progresiste”, multe dintre ele de-a dreptul anticrestine (chiar daca bazate pe fapte reale), este loc si de un film crestin. Pentru un bun echilibru, este nevoie si de vocea crestinilor in aceasta lume (in pandemie am constientizat cat de importanta este Biserica; nu m-a facut sa cred, nu pot sa devin peste noapte credincios, insa am inceput sa o RESPECT). Era nevoie de acest film, era nevoie de un film la care sa poata merge si cei care cred cu adevarat in Spiritul Craciunului. Irelevant daca eu cred sau nu.

Eu l-am vazut in varianta subtitrata, dar se gaseste si-n varianta dublata. Este o animatie pentru toate varstele la care puteti merge chiar si-n ziua de Craciun (cateva mall-uri sunt deschise, probabil animatia va ramane in programul cinematografelor pana atunci).

Per total, Imparatul imparatilor este o animatie excelenta, pe care eu si cei ca minte am tratat-o ca pe o poveste de fictiune. O poveste bine spusa, bine inchegata, excelent ecranizata. O recomand tuturor, indiferent de credinta ori noncredinta fiecaruia. De fapt, din punctul meu de vedere cei mai obiectivi cinefili vor fi ateii: ei vor putea aprecia cu adevarat povestea, fara sa se gandeasca la implicatiile religioase ale ei.

Imparatul imparatilor s-a lansat fix in data de 6 decembrie 2025, de Sfantul Nicolae, fiind adus in tara noastra de August Film. Nu stiu ce platforme de streaming il vor cumpara, dar presimt ca si televiziunile clasice il vor dori in portofoliul lor anii viitori.