Life – un film la care am uitat sa respir

Life – un film la care am uitat sa respir

 

Mama filmelor cu astronauti e mereu gravida. Dar nu stiu cine-o fi tatal, ca toate odraslele ies grozave, una mai stralucita ca cealalta. Life nu face exceptie, ba socheaza prin duritatea scenariului, te face efectiv sa uiti sa respiri. E un film fabulos datorita roller coaster-ului emotional prin care te poarta, distributiei de zile mari (vei avea o surpriza la inceputul filmului) si muzicii care te introduce in atmosfera rapid si te blocheaza acolo, de nici un sms de la care mama in care te intreaba ce ai mancat azi nu te mai scoate.

Life

 

6 astronauti la bordul unei nave spatiale studiaza o mostra provenita de pe Marte. Entuziasmul aducerii la viata a organismului in hibernare se transforma rapid in disperare, cand fiinta se dovedeste periculoasa.

De acolo, totul pare un joc de v-ati ascunselea intre extraterestru si echipa spatiala, totul ambalat in niste surprize de zile mari si niste scene dure, dar necesare stilului in care e regizat Life. Cine scapa, daca scapa, dintre personajele lui Ryan Reynolds, Jake Gyllenhaal, Rebecca Ferguson, Hiroyuki Sanada, Olga Dihovichnaya si Arion Bakare, devine miza filmului.

Impresie generala – daca te joci cu extraterestrii, te ard

 

Ceea ce am observat intaia oara este corectitudinea politica in realizarea personajelor – avem un comandant rus intr-o nava americana, in care convietuiesc in pace, fara orgolii nationaliste, o rusoaica, un japonez si 4 americani, dintre care o femeie si un negru.

Al doilea lucru surprinzator este ca primul care moare, masacrat de extraterestrul poreclit de-un copil de scoala generala Calvin, nu aduce a cliseul cu care ne-am obisnuit. Hint – nu moare primul negrul, nici femeia americana nici rusoaica.

Indiferent de ordinea in care personajele dispar, e de remarcat ca fiecare isi joaca foarte bine rolul, fiecare are un fragment in scenariu fara de care acesta n-ar mai fi fost atat de tare. Cu toate ca vorbim de un film SF, nimic nu pare fortat, toate lucrurile par plauzibile si dozarea suspansului pana cand, de la jumatatea filmului, uiti sa respiri sustine credibilitatea si lipiciul lui Life.

Regia este si ea impecabila, Daniel Espinosa reuseste sa sustina suspansul in 80% din film iar modul cum se termina Life este semi-imprevizibil (interpreteaza cum vrei).

Si da, aduce un pic a Alien scenariul si poate si accentul pe personajul Rebbeccai Ferguson, dar asta nu deranjeaza, ba chiar ai spune ca e o comparatie care onoreaza ambele filme, dupa ce le-ai terminat de vazut.

Una peste alta, Intercom a livrat o mandrete de film iar tu ai face bine sa-l vezi pe un ecran mare, din respect pentru martianul care taie si spanzura, din 24 martie.


Articolul despre filmul Life a fost scris de Diana Duca. Momentan, blogul ei DianaDuca.RO este in refacere in urma incidentului care a afectat peste 2000 de site-uri gazduite de Namebox. Despre Diana puteti afla mai multe din ACEST interviu. Mie nu mai imi ramane decat sa confirm tot ce a zis Diana despre filmul Life si sa va invit, la randul meu, sa mergeti la cinema sa-l vedeti. Salutari CINEMILE tuturor!

RaspundE-MI-L

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.