Ma mut la mama
Ma mut la mama este adaptarea cinematografica a trei piese de teatru, montate nu o data, ci de 2 ori in Bucuresti. Cele 3 piese de teatru s-au numit: Ma mut la mama, Ma mut la tata si Ma mut sau nu ma mut? „Originalele” s-au jucat cu Adriana Trandafir (mama), Gabriel Fatu si Andreas Petrescu (in rolurile copiilor mai putin maturi). Ultimul este si autorul textelor. In acest moment, acele spectacole originale nu se mai joaca, insa se joaca la Elisabeta (la restaurant, jos) 2 adaptari ale primelor 2 texte: primul se joaca fix cu titlul filmului, al doilea se joaca cu titlul Ma mut la tata. Ma rog, a treia parte, Ma mut sau nu ma mut …, nu pare a mai fi fost montata la Elisabeta.
M-as bucura sa se monteze un spectacol-sinteza, un spectacol care sa aiba la baza povestea filmului. Caci filmul, dupa cum spuneam, preia cele 3 povesti, le amesteca, adauga personaje si condimenteaza mult povestile oricum savuroase.
Pana sa cititi ce am eu de spus, va invit sa urmariti interviul pe care l-am luat actorului si producatorului Gabriel Fatu. Cam o treime din interviu este despre filmul Ma mut la mama.
Adriana (Adriana Trandafir) este o mama care vrea sa-si traiasca viata. Desi are o varsta respectabila (nu ni se spune exact care este aceasta are 65 de ani, cica se spune la un moment dat, probabil mi-a scapat mie), ea s-a saturat sa fie vaduva, asa ca decide sa se cupleze … cu un student. Ma rog, nu e ceea ce credeti, caci nu este un pustan de 20 de ani. Era si el o fire vesnic tanara, un domn respectabil care se simte (din nou) tanar.
Cei 2 fii ai Adrianei sunt Gabriel (Gabriel Fatu) si Andrei (Andreas Petrescu). Primul este un corporatist deloc fidel sotiei lui, in timp ce Andrei pare un fel de prostul familiei. Ambii sunt cuplati cu o Cristina si ambii, din motive diferite, au probleme in relatiile lor.
Asa ca ambii vin la mama lor sa-si caute consolarea. Insa mama nu-i primeste cu bratele deschise pentru ca … este indragostita. Nu va spun mai multe, nu vreau sa va dezvalui cum ajung in aceeasi casa ambele sotii ale fiilor, o prostituata, o politista, o vecina si … inca cineva. As face spoiler daca v-as dezvalui cine este aceasta ultima persoana.
Trebuie totusi sa va vorbesc despre aceasta vecina. In spectacolele de teatru se tot pomenea despre vecina Gina. Gina vecina mi se pare ca suna melodios. Cliseic. Eh, in film Gina vecina chiar apare, fiind interpretata excelent de doamna Maia Morgenstern.
Desi apare putin timp, doamna Maia reuseste sa dea viata unui personaj MEMORABIL! Si aici simt nevoia sa o laud in mod special, caci in ultima vreme despre doamna Maia aveam o opinie oarecum contradictorie: pe cat de bune erau spectacolele de teatru in care juca (mergeti MUSAI sa vedeti Negutatorul din Venetia de la Teatrul Evreiesc de Stat, unde Doamna Maia face un Shylock ABSOLUT FABULOS!), pe atat de slabe erau filmele in care ea juca. Aici dau 3 exemple: mediocrul spre decentul Ca fetele, si mai mediocrul (sa nu-i zic altfel) Rusalka si catastrofa cinematografica Planurile iubirii (despre ultimele 2, din motive diferite, nu am scris nimic). Ultimul film in care Doamna Maia impresionase fusese Capra cu trei iezi (unde pare realmente CEA MAI POTRIVITA pe acel rol). O consideram a fi o excelenta actrita de teatru, de-a dreptul fabuloasa in multe roluri, insa o decenta (nu mai mult) actrita de film.
Acum, in filmul Ma mut la mama, doamna Maia reuseste din nou sa (ma) impresioneze: are un rol burlesc, o vecina batrana, cu Alzheimer, care in plus este bagacioasa si foarte vorbareata. Interpretarea doamnei Maia este extrem de teatrala, exagerata, insa credeti-ma pe cuvant: functioneaza perfect! Personajul este delicios, este fabulos. Pe mine, ca iubitor de teatru, ma face sa regret ca nu exista acest personaj si-n spectacole (el exista doar in discutiile celorlalti).
Ideea de baza ramane, insa o voi reformula un pic: Doamna Maia Morgenstern e MULT mai buna pe scena decat pe sticla, insa asta este din vina regizorilor care deseori o vor in filmele lor doar pentru nume, nu si pentru ca rolul i s-ar potrivi cu adevarat. (Ceea ce nu e cazul aici, in Ma mut la mama este delicioasa, e fabuloasa, si pare a se potrivi perfect in acel rol)
O mica paranteza. O pauza de la lectura articolului. Daca n-ati ascultat inca melodia lui Pepe, coloana sonora a filmului, va invit s-o faceti. Nu v-am pus-o la inceputul articolului pentru ca daca as fi facut-o, ati fi ignorat interviul cu Gabriel Fatu. Paranteza inchisa.
Da, atat melodia, cat si povestea filmului te duc cu gandul la telenovele. Ceea ce, nu neg, e partial adevarat. Este telenovela comedie, una care te bine-dispune, care-ti aduce zambetul pe buze, insa face acest lucru fara injuraturi, fara vulgaritati, fara pornografie.
Totodata, vorbim despre un film extrem de teatral (al doilea film bazat pe o piesa de teatru, aici pe 3 piese de teatru, vazut in decurs de cateva zile, dupa excelentul Jocul luminii), marele avantaj al filmului fiind faptul ca a preluat nu doar textele, ci si actorii din montarea originala.
Ca sa revin la Doamna Maia Morgenstern, dansa TEATRALIZEAZA foarte mult si interpretarile din filme. Acelasi lucru il face si aici, marea diferenta fiind ca aici personajul ultra-teatral, burlesc, chiar are sens. Cand personajul este o caricatura, este intr-o comedie, teatralizarea excesiva ajuta, ii scoate in evidenta defectele de care trebuie sa radem (intr-un mod deloc badaranesc, nu va temeti de asta!).
Un ultim lucru pe care vreau sa-l subliniez: numele unor personaje (nu ale tuturor) sunt partial numele reale ale actorilor. Vorbim despre cele 3 personaje principale (Adriana, Gabriel si Andrei, ma rog, ultimul vine de la Andreas), dar si despre Carmen (interpretata excelent de Carmen Tanase). Interpretati cum doriti, cum credeti, aceasta realitate.
Ah, da, era sa uit: adaptarea cinematografica a fost facuta de acelasi autor al pieselor de teatru, de aceeasi minte care a gandit si trilogia originala. Deci se pastreaza intact spiritul acelor spectacole.
Per total, Ma mut la mama este un film excelent, o adaptare cinematografica excelenta a unei trilogii teatrale de succes. A ajutat mult atat faptul ca adaptarea este facuta de autorul pieselor originale, cat si faptul ca s-a pastrat distributia originala (la care au fost adaugate cateva personaje in plus, in frunte cu Gina vecina).
Ma mut la mama intra in circuitul NORMAL al cinematografelor din 22 mai 2026 (pana acum a facut un tur prin toata tara, avand avanpremiere speciale in prezenta echipei), fiind distribuit in tara noastra de Follow Art Distribution!
ps: In cazul in care nu s-a vazut din prima, repet aici, la final de tot: mi-as dori un spectacol MA MUT LA MAMA care sa sintetizeze cele 3 spectacole de pana acum. Un Ma mut la mama FINAL! Chiar cred ca ar fi un mega-succes! 🙂
ps2: Spectacolele originale il aveau regizor pe Gelu Colceag. Filmul Ma mut la mama are dubla regie: lui Gelu Colceag (care avea doar 2 seriale in portofoliu) i s-a adaugat si George Buzoianu. Regia este curata, fara briz-briz-uri inutile. Nu iese in evidenta, ceea ce in acest caz este perfect. Ideal. Un regizor care ar fi vrut sa iasa in evidenta cu orice pret ar fi stricat o poveste teatrala excelenta. Less is more (si) in acest caz.
Be the first to leave a reply