Maria Regina Romaniei – Queen Mary of Romania

Maria Regina Romaniei (Queen Mary of Romania) era un film necesar si era un film foarte asteptat. Asteptarile erau mari, investiile au fost foarte mari, rezultatul este mai mult decat dezamagitor.

Culmea este ca, desi ar trebui sa vorbesc despre ce a fost (chiar daca cu 2 ani intarziere, filmul aparand in 2019), voi vorbi mai mult despre ce ar fi trebuit sa fie si ce NU ESTE. Dezamagirile, cel putin in cazul meu, sunt mai multe decat satisfactiile.

Asadar, incep prin a spune ca cinematografia romaneasca a inceput sa fie luata in serios in afara datorita filmelor istorice. Vorbesc, evident, despre perioada de dinainte de 89. Mult hulitele filme ale lui Sergiu Nicolaescu erau extrem de bine vazute afara, avand un ceva al lor. Daca intrebai vreun cineast straini la ce filme se pricep romanii, acestia spuneau fara sa clipeasca: La filme istorice.

A venit revolutia, a venit noul val al cinematografiei, drept urmare filmele istorice romanesti s-au rarit din ce in ce mai mult. Romanii au dovedit ca pot face si altfel de filme, multe dintre ele intorcandu-se cu premii. In mintea unora, insa, a spectatorilor ma refer, a ramas un mare of: de ce nu mai fac romanii filme istorice?

Intrebarea corecta este, insa, cum ar trebui sa fie filmele istorice romanesti? Caci acum asteptarile sunt altele.

O parte interesanta este, insa, alta, apropo de asteptari: a disparut cenzura politica, insa a aparut un tip nou de cenzura: cea comerciala. Despre ea voi discuta un pic mai incolo, momentan trebuie sa va spun de ce era atat de asteptat acest film.

Ideea este ca dupa 90, atunci cand a disparut cenzura politica, presiunea asupra cineastilor era sa faca filme despre regalitate, adica despre acea parte a istoriei pe care comunistii o voiau uitata, voiau s-o ascunda. Evident ca in 1990 ori 1995 era mai usor sa faci un film despre perioada interbelica, cu cat inaintezi in timp cu atat e mai greu sa faci filme despre acea perioada.

A incercat Sergiu Nicolaescu, a facut filmul Carol, insa filmul acela a dezamagit profund. Nu doar ca Sergiu Nicolaescu imbatranise, dar se pare ca nici nu se regasea in cinematografia capitalista.

Ignorand alte incercari, mai mult sau mai putin cunoscute, trebuie admis un lucru: un film despre Regina Maria era cerut de aproape toata lumea. Obiectiv vorbind, Regina Maria a fost cel puternic si mai ofertand personaj din istoria Romaniei. Era evident ca trebuie facut un film despre ea.

Ce categorii sociale, profesionale si politice cereau un astfel de film? Pai:

  • Feministele, caci Regina Maria este o idola pentru toate feministele din Romania. Pe buna dreptate, ea chiar a reusit intr-o lume a barbatilor.
  • Monarhistii, cei care considera ca ea trebuie data ca exemplu. Apropo, recititi punctul anterior, ca sa va dati seama de ce atatea feministe sunt monarhiste si, invers, de ce majoritatea monarhistilor sunt de sex feminin.
  • Istoricii, caci ei o considera subestimata pe Regina Maria, considera ca i s-a acordat prea putina atentie, ca romanii stiu prea putine despre ea.

Personal, m-am mirat ani de zile cum de atatea ONG-uri monarhiste n-au putut sa stranga banii necesari unui film despre Regina Maria.

De ce e important si relevant cine dorea acest film, cui se adresa el? Pai, ideea e simpla: din film nu trebuia sa reiasa ca Regina Maria avea vreun defect. Orice idila interzisa, orice lucru care ar fi putut deranja a fost dat deoparte. A iesit, deci, un film cuminte, un film care nu avea voie sa deranjeze pe nimeni.

Si bani a avut din belsug, se spune despre el ca este cel mai costisitor film din istoria cinematografiei romanesti.

Ca sa vedeti ca introducerea aia ampla in care l-am pomenit pe Sergiu Nicolaescu nu este inutila, vreau sa va semnalez un articol, vorba aia, al unuia mai destept decat mine, unul in care comparatia asta este facuta explicit. Este exact un film in stilul lui Sergiu Nicolaescu, pare ca raposatul regizor a inviat si a facut un film cu energia si cunostintele din tineretea sa.

Maria Regina Romaniei - Queen Mary of Romania Roxana Lupu Adrian Titieni
Cele 2 personaje interpretate excelen de Roxana Lupu si Adrian Titieni

Interpretarile sunt in regula, iesind in evidenta Roxana Lupu (in rolul Reginei Maria), Adrian Titieni (in rolul lui Bratianu) si (mai ales) Anghel Damian (in rolul Printului Carol al II-lea), nu sunt geniale, de Oscar (ori alte premii), insa nimic gresit. Anghel Damian mi-a placut, un rol secundar extrem de pregnant, de intens. As zice memorabil, insa nu in sensul acela, ca este un rol-etalon pentru el, ci memorabil pentru spectator, dintre toate interpretarile eu, ca privitor, l-am retinut pe el.

Problemele mele legate de film sunt in numar de 3, pe care vi le enumar si explic mai jos:

  1. Pe prima am spus-o deja, nu intru in detalii: este un film prea cuminte. N-a vrut sa supere, n-a vrut sa jigneasca, sa intineze in vreun fel memoria reginei.
  2. A doua problema este legata de adevarurile istorice. Cel mai usor de observat este cel legat de Bratianu: acesta NU STIA LIMBA ENGLEZA! Mi se pare fundamentala premisa asta. A schimba acest mic aspect, un amanunt pentru multi, inseamna a schimba radical rolul Reginei Maria in acele negocieri de pace. Va las pe voi sa descoperiti celelalte aspecte istorice fictionate (hai, ca am fost bland cu asta).
  3. A treia problema este legata de atmosfera: nu m-am simtit niciun moment in acea perioada. Filmul pare a se desfasura, ca atmosfera, prin anii 2000-2010. In afara de masini si de telefoanele cu fir, in rest nimic nu ma duce cu gandul la acea perioada. Nu sunt un fan al filmelor de epoca, nu stiu sa apreciez costume, machiaje si alte detalii de genul, mi se aspecte pe care femeile le observa mult mai bine, insa pentru mine filmele de epoca trebuie sa ma transpuna acolo, in acea perioada. Este o chestie de feeling mai mult. Acest film nu a reusit sa ma transpuna acolo.

Ca bonus, fara sa-mi dau seama daca acest lucru este pozitiv sau negativ, filmul nu este nici macar feminist. Ma asteptam la discursuri mult mai feministe, mai infierbantate, din partea reginei, si la chestii mult mai misogine din partea celorlalti.

As putea sa mai evidentiez alte defecte ale filmului Maria Regina Romaniei – Queen Mary of Romania, insa prefer sa ma opresc aici. Va spun doar ca in momentul scrierii acestui articol, 7 aprilie 2021, filmul este disponibil pe platforma HBO GO. As vrea, totusi, sa concluzionez: Maria Regina Romaniei – Queen Mary of Romania este un film decent, care va fi apreciat mai mult de straini decat de romani, in special de strainii neinteresati de adevarul istoric. Rateaza multe lucruri, dezamageste mai mult decat confirma, insa per total este un film decent, mai multe greseli in lant produc un film per total digerabil. Pacat, totusi, de potentialul lui.

PS: In aceeasi zi in care am vazut, la mine acasa, Maria Regina Romaniei am vazut si filmul 5 minute. Nu as pomeni acel film daca in el nu ar fi jucat acelasi Adrian Titieni, filmul fiind datat oficial tot 2019. Ce voiam sa zic: Adrian Titieni are 2 roluri solide in ambele filme. Daca in alte filme m-a dezamagit, parca prea rigid, in aceste 2 filme si-a aratat clasa, talentul. El mai are si problema supra-expunerii: joaca in prea multe filme, drept urmare multi spectatori par a fi exasperati de „inca un film cu vesnicul Adrian Titieni”. In aceste 2 cazuri rolurile sunt foarte bine duse, alegerea lui parand una corecta. As indrazni sa afirm chiar ca a parut CEA MAI BUNA ALEGERE in rolul lui Ion I.C. Bratianu. Am simtit ca trebuie sa fac aceasta precizare, mai ales ca in cazul meu inca aveam in minte rolul sefului jandarmiei din celalalt film. A reusit, insa, sa-mi stearga din minte acel rol cu interpretarea rolului Bratianu.

RaspundE-MI-L

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.