Submergence – La pomul laudat sa nu te duci cu sacul – Dakino 2018

Submergence – La pomul laudat sa nu te duci cu sacul – Dakino 2018

 

 

Cand mi se vorbea despre Dakino 2018, mi se vorbea despre Submergence. Vreo 3 prieteni imi vorbisera despre acest film, incantati fiind de ideea de a-l vedea acolo. Pana atunci nu auzisem de el si probabil nici n-as fi auzit de el daca nu rula la frumosul festival.

Distributia, nu zic, este extrem de interesanta, de incitanta, cu Alicia Vikander cap de afis. Uitandu-ma, insa, pe distributia, am observat un alt lucru: pe actorul James McAvoy urma sa-l cheme in film James More. Si, dupa cum mi-au zis vreo 3 oameni din domeniu, pentru un actor cel mai frumos, dar si mai dificil este sa joace intr-un film unde are acelasi nume ca-n realitate. Este dificil pentru ca unora le este greu sa intre in personaj, sa faca distinctia dintre James din viata reala si James din film. Asta in teorie…

Altfel, actorul James McAvoy s-a facut cunoscut drept profesorul Charles Xavier. Nu este nici pe departe un necunoscut.

Filmul propriu-zis, Submergence, este foarte … ciudat. James este agent secret (britanic sau american, nu se intelege), iar Danielle (Alicia) este matematician biolog (ceva cercetator al biodiversitatii subacvatice). Ma rog, denumiri d-alea super-pretioase pe care le uiti imediat cum s-a terminat filmul.

Cei 2 se intalnesc intr-o minivacanta fix inainte de 2 misiuni importante: el urma sa mearga in Somalia, in barlogul unor islamisti, iar ea urma sa se scufunde cu un submarin special, pentru a identifica niste specii deloc cercetate pana atunci. Bineinteles ca ei nu-i spune adevarata sa meserie, ca doar e agent secret …

La ce ma gandesc cand e vorba de acest film? Pai la 2 proverbe romanesti: la pomul laudat sa nu te duci cu sacul; socoteala din targ nu se potriveste cu cea de acasa.

Ma asteptam sa vad un film alert, interpretari solide, un film bine structurat. Ma asteptam sa ma incante macar un aspect al lui. Daca la proiectia de debut, Film stars don’t die in Liverpool, apreciasem latura cinematografica, singura mea problema fiind cu povestea in sine (si cu personajele, neputand empatiza nicidecum cu suferinta lor), la acest film nu am gasit nimic care sa ma incante. Sa ma dea pe spate.

Interpretarea Aliciei este corecta, decenta, este o actrita extrem de frumoasa si caristmatica, dar cam atat. James este, insa, inert, incababil sa reactioneze cum se cuvine. Este sters, sec, chiar daca (destul de) curajos. Lipsit de energie, lipsit parca de inspiratie.

Pe IMDB are 5.6, iar pe metacritic are un metascore de 38. Cea mai corecta caracterizare a lui este (am pastrat-o in engleza, netradusa):

The Film Stage
Dabbling in topical themes like climate change and terrorism, all while attempting to execute a Bond-esque, star-crossed lovers narrative. Submergence’s commentary ultimately conveys a whole lot of nothing.

A lot of nothing. Ce caracterizare adevarata!

Nu va zic despre final nimic, il veti descoperi si singuri. Este la fel (de inutil) ca intregul film. Noroc ca nimeni nu va distribui Submergence in cinematografe. Norocul spectatorilor, de fapt. Desi, cine stie, fani de filme dubioase care nu spun nimic se pot gasi la tot pasul.

Submergence este al doilea film vazut de mine la Dakino 2018.

 

RaspundE-MI-L