Comediile SUNT filme de festival? Adio Comedy Cluj?
Comediile SUNT film de festival? Adio Comedy Cluj?
Intai sunt anuntat de o amica din Cluj ca, #pesurse, nu s-ar tine Comedy Cluj anul acesta. Apoi vad la Marius stirea oficiala.
Astazi, Bianca ma intreaba cate ceva despre Comedy Cluj, ce parere am despre schimbarea managementului. I-am dat raspunsurile oficiale, ca participant. I-am spus ce era gresit, lucruri pe care inca le cred. Doar ca principala problema este, de fapt, alta.
Sa o luam cu inceputul. Cand am aflat prima oara de Comedy Cluj, in mintea mea s-a nascut urmatorul scenariu: este un TIFF in miniatura, axat pe comedie. Ceea ce, dupa mine, era un mare plus. Ma gandeam ca vor fi spectatori, ca filmele de comedie au public. Sunt filme de public, eminamente comerciale.
In fond, ce public nu-si doreste sa se destinda, sa se simta bine? Ce om nu-si doreste sa rada?
Doar ca, si aici urmeaza o parte interesanta, filmele de comedie nu sunt filme de festival. Asta pentru ca, bineinteles, criticii inteleg altceva prin comedie. Criticilor nu le place sa rada ori, daca o fac, nu pot s-o faca asa, aiurea. Umorul trebuie sa fie de calitate!
Sunt si exceptii, sunt ani exceptionali, cu multe comedii, si ani seci, in care comediile pot fi numarate pe degetele de la o mana. Si la Comedy Cluj la fel. Poate chiar mai rau 🙂
In 2015, de exemplu, am vazut Testamentul Nou-Nout, am vazut filmul cu dezgroparea lui Chaplin, am vazut Hotel Transylvania 2, filme pe care le-am tinut minte si le voi tine minte mult timp, insa in 2016 nu am vazut nimic memorabil. Pot spune ca am vazut filme bune, pot spune ca n-am pierdut timpul acolo, dar ceva memorabil sigur nu. Daca ma intrebati care-i cel mai bun film vazut acolo nu stiu ce sa va zic. Poate sa va spun niste spectacole de teatru.
Acum, sa parasim teritoriul Clujului si chiar al tarii noastre si sa ne indreptam atentia catre marile premii ale cinematografiei. Oscarurile nu au nicio categorie distincta numita COMEDII, in timp ce Globurile de Aur detin partial asa ceva, comediile fiind insa puse la gramada cu … MUSICALURILE! Sa va zic ca in 2016 la aceasta categorie a fost declarat castigator Martianul, iar in 2017 Lala Land? Al doilea are o justificare mult mai mare decat primul. Martianul este, deci, comedie, in viziunea criticilor. Nu d-alta, dar musical sigur nu e.
Unii spun ca nu ar fi nevoie de o categorie distincta, ca un film de comedie poate castiga, daca este bun, premiul pentru cel mai bun film. Ceea ce e adevarat, problema e ca nu se intampla asta. Pe la Cannes se mai intampla, Testamentul Nou-Nout fiind un exemplu. Ori comedioara simpatica de anul asta, Nebune de fericire… Doar ca sunt filme nominalizate, nu filme castigatoare. Bine ca-s si astea, as zice eu.
Sa va zic unde gasim comedii din belsug: la Zmeura de Aur. Problema este ca deseori Zmeura de Aur este votata de public comedia anului, cum a fost cu Grown Ups. Caci da, de fapt alea-s comedii in adevaratul inteles al cuvantului: filme proaste, poate slab jucate, cu glume de multe ori grobiene, dar care-si propun un singur lucru: SA TE FACA SA RAZI. Doar ca aceste filme, comediile pure, spumoase, cele care-si propun un singur lucru, sa faca spectatorul sa rada, nu sunt apreciate de critici. Le desconsidera, le spun filme usoare (avand inteles asemanator ca-n cazul unei femei usoare), le considera a fi adresate publicului needucat.
Acum sa revenim la Comedy Cluj. Vedeti vreodata facut un festival cu filme anti-festivaliere? Cu filme ultra-comerciale? Caci 80% dintre filmele de la Comedy Cluj abia-ti starnesc un zambet. Hai, doua zambete. V-am zis exceptiile din 2015. In 2016, oricat de bune ar fi fost filmele, caci au fost filme bune, niciunul nu m-a facut sa rad cu gura pana la urechi. In acel an, 2016, am ras mai mult si mai bine la TIFF, caci Doua Lozuri, dupa mine comedia anului 2016, este un film pe care-l voi tine minte.
Sa va zic ce inteleg americanii prin comedie? Un film cu happy-end! Trebuie, bineinteles, ca pe parcurs sa nu se intample chestii tragice. Daca nu, e drama (si, paradoxal, uitandu-ma printre filmele nominalizate si premiate, am ras mai mult la unele drame decat la multe comedii). Adica orice siropeala d-aia romantica, care se termina cu bine, este comedie. Nici nu conteaza ce vrea publicul, ei, criticii, sunt cei care decid.
Acum Comedy Cluj face o pauza de 1 an. Unii cred ca pauza va fi definitiva, ca nu va reveni. De multe ori s-a intamplat asta. Sincer, imi doresc sa revina. Dar problemele, pe langa cele de organizare, sunt de selectie. Daca pui criticii sa selectioneze comedii, nu ai cum sa te plangi ca nu vine publicul. Caci da, chiar daca nu zic asta in mod direct, absenta publicului e cauza principala.
Poti sa-l convingi, prin diverse metode, sa vina, marketingul poate face minuni (probleme fiind si la marketing si promovare), dar esenta ramane: criticii desconsidera filmul de comedie.
Si ce bine ar fi daca doar criticii ar fi problema. Ce bine ar fi daca doar in cinematografie ar fi astfel de probleme. Caci, de fapt, exista o zona elitista, din ce in ce mai vocala, care ataca, in mod constant, umorul. Un fel de politie a umorului. Care aproape impune de ce e voie sa razi si de ce nu e voie sa razi.
Subiectul acesta, al doilea, va fi dezbatut intr-un articol distinct. Aici va dau un singur indiciu: celebra reclama Kaufland avand ca slogan Fata cu paste cauta barbat cu cascaval. In cinematografie ideea ar fi simpla: unii ar face un film plecand de la sintagma asta, insa criticii ar refuza sa-l proiecteze in festival, sustinand ca e film sexist, grobian, ca nu-si pot asocia imaginea cu un asemenea film. Bineinteles, cu criticii vor fi de acord multi intelectuali, multe feministe, dar si multi critici ori intelectuali doritori (critici wannabe, suna mai bine in romengleza?).
Fara sa fiu detinatorul adevarulu absolut, fara sa stiu chestiunile din bucataria interna a festivalului, zic doar atat: Comediile NU SUNT filme de festival, in intelesul meu al comediilor si in intelesul actual al filmelor de festival. Din acest motiv, un festival tip Comedy Cluj, daca va dori sa reapara (la anul ori peste cativa ani), va trebui sa ia, intai si intai, o decizie fundamentala: sa mearga pe mana criticilor sau sa mearga pe mana publicului. Avand in vedere ca publicul e problema, el finanteaza, intr-un final, festivalul, alegerea este simpla. Zic eu. Sa vedem ce-or zice si noii organizatori. Salutari DE TOT RASUL tuturor!
Be the first to leave a reply