Nimic despre dragoste – TIFF 2022

Riscul cand scrii despre un film gen Nimic despre dragoste este sa iti iasa un articol sec. In cazul multor filme un articol sec este bine-venit, este in spiritul filmului. Nu si in acest caz, unde filmul poate fi acuzat de multe defecte, nu si de acesta.

Nimic despre dragoste este, daca-mi este permisa exprimarea, un film specific lui Florin Piersic jr. Se aseamana mult cu Killing Time, ca subiecte de discutie, ca personaj (Florin Piersic jr pare a-si juca, pana la un punct, propriul rol), ca ritm. De aceasta data nu mai avem 2 asasini platiti, ci avem 2 cupluri, 2 prieteni buni care se intalnesc. Stim deja, din trailer si nu numai, ce este cu cele 2 cupluri, care este problema lor, insa privim filmul de parca nu stim.

Cei care merg des la teatru isi vor da seama, se vor prinde, fara sa se fi uitat la trailer, caci este un drepunghi amoros aproape clasic.

Nimic despre dragoste este, de fapt, un spectacol de teatru filmat, chiar s-ar potrivi foarte bine pe scena. Si chiar s-a vazut, sub diverse forme, pe scena. Pe diverse scene.

Florin Piersic jr are un personaj delicios, un personaj pe care in acelasi timp ti l-ai dori drept prieten, dar care iti strica ziua cand ti-e lumea mai draga. Este tipul de persoana delicioasa, spumoasa. spectaculoasa. Paul Ipate, colegul sau „clasic” de scena, partenerul sau in mai multe spectacole, pare a fi total opusul, omul acela calm, la locul lui, serios, care deseori pare rusinat de ce prieten poate avea, chiar daca nu are curajul sa-i spuna direct ca-l deranjeaza. Cu siguranta ati intalnit atatia si atatia prieteni: unul serios, calm, asezat, care are drept cel mai bun prieten unul total opus, unul cu care ati zice ca nu are nimic in comun.

Fara sa fie in vreun fel spoiler, trebuie sa va dezvalui o faza care mi-a atras atentia in film. Personajul interpretat de Florin Piersic jr era extrem de enervat, plin de spume, ca sa zic asa, drept urmare pleaca val-vartej de la munca. Acolo, la lift, intalneste un tip care pur si simplu se hlizea, radea fara motiv. Asa ca incepe sa-l bata, sa se descarce pe el.

La conferinta de presa de dupa film, caci la TIFF s-a lasat cu intrebari, cu remarci, cu comentarii, Florin Piersic jr a spus ca acel personaj poate fi oricine. Ne putem gandi la orice actor, orice vedeta, care ne enerveaza. Daca-l dispretuim pe X, atunci X este cel batut.

Mi-a placut mult ideea, la fel cum mi-a placut mult si finalul. Final care, fie vorba-ntre noi, este specific filmelor. Nu putem avea astfel de finaluri in teatru. Sau putem avea, dar mult mai putin explicit.

Veti aprecia Nimic despre dragoste indiferent de unghiul din care-ti veti privi: este o comedie buna, spumoasa, potrivita pentru a fi vazuta in gasca; este un film indeajuns de profund incat sa te puna pe ganduri, incat sa ramai cu ceva dupa ce ai iesit din sala de cinema; totodata, are personaje indeajuns de bine conturate incat sa poti vorbi despre ele atat pentru modul in care au fost gandite, concepute, scrise de scenarist, cat si pentru modul in care au fost interpretate. Pentru majoritatea acestor lucruri meritul ii apartine lui Florin Piersic jr, in triplul sau rol de scenarist, regizor si actor. Plus cel de producator, evident.

Ce nu am inteles foarte bine, dar misterul face parte din farmecul filmului, este de ce un film turnat in 2014 a aparut abia in 2022 (inteleg amanarea de 2 ani din pricina pandemiei, restul de 6 ani sunt, totusi, greu de explicat, inteles). Insa, cumva, misterul acesta, care se adauga misterului din final, plus misterului legat de acel personaj, au un farmec aparte, aduc un plus acestui film.

Ah, da, imi place de mor si titlul: Nimic despre dragoste este titlul perfect pentru acest film. Mergeti la cinema sa-l vedeti, ca sa va convingeti ca am dreptate.

PS: Nimic despre dragoste are mare, pe poster, un „18+”. Nu stiu daca acest 18+ a venit de la CNC ori daca ideea a fost a producatorilor, insa va spun sincer ca nu mi s-a parut deloc un film atat de … special. L-as recomanda lejer chiar si unor adolescenti de 14-17 ani. Poate sunt eu mai „liberal” ca viziune. Noroc ca nu am copii, zic unii.