Strangers: Prey at Night – Necunoscuti: Pradatori in noapte

Stiu ca sunt defect, stiu ca empatizez doar cu anumite personaje, doar cu cele care trec prin ceva ce am trecut eu ori prin ceva ce as putea trece. Totusi, de bucurat de moartea cuiva nu ma pot bucura. In realitate, imi provoaca greata orice persoana pe care o aud ca se bucura de moartea cuiva.

Pe de alta parte, la un horror mergi setat sa te vezi moarte, sa vezi sange. Cumva, nu poti empatiza cu personajele bantuite, terorizate. Pur si simplu d-aia ai venit la acel film, sa vezi pe niste unii cum mor.

In cazul filmului Strangers: Prey at Night – Necunoscuti: Pradatori in noapte, personajele mi se par dinadins construite sa nu poti empatiza cu ele. Nu sunt rele, nu au facut nimic atat de grav incat sa merite moartea, dar cumva toate sunt indeajuns de antipatice incat sa nu-ti para rau de ele. Si, din pacate, sunt si slab conturate. Este diferenta dintre A murit cineva pe care l-am intalnit candva, o singura data-n viata vs A murit o persoana pe care o cunoastem bine.

Stiu, sunt defect, eu empatizez doar cu cei pe care-i cunosc, care-mi sunt apropiati. Daca aud ca a murit cineva necunoscut nu-mi pare rau.

Acum, nu imi dau seama daca chestiunea respectiva a fost intentionata sau nu. Nu-mi dau seama daca regizorul a conturat prost personajele sale pentru ca asa si-a propus sau pur si simplu asa i-a iesit.

Avem o familie cu 4 membri: sot, sotie si 2 copii. Unul dintre copii, fata cea mica, urma sa fie data la internat, fiind tipul de adolescent prea rebel. Bineinteles, pare tipul de problema familiala in care toata lumea e vinovata: ea este rebela, impertinenta si deloc atasata de parinti, parintii sunt foarte reci, cred ca-i fac un bine daca scapa de ea, iar fratele ei este cumva intre, pe de-o parte regreta pasa proasta prin care trece sora-sa, pe de alta parte se bucura ca scapa de ea. Tine si la ea, si la ai lui.

Mai este vorba, in film, si de 1 unchi si o matusa, despre care nu stim nimic, doar ii vedem morti.

Iar cei 3 psihopati care-i ataca sunt pur si simplu psihopati: nu au vreo poveste in spate, nu stim de ce o fac, nu par a-si dori nimic de la viata. Pur si simplu vor sa omoare.

Pe partea de suspans, insa, filmul sta foarte bine. Te tine in scaun pe toata durata, curge mult sange, cei mai slabi de inger s-ar putea simti terorizati un pic, ar putea sa nu mai mearga niciodata in vacanta in camping.

Filmul Strangers: Prey at Night – Necunoscuti: Pradatori in noapte este un sequel al lui Strangers facut acum 10 ani. Primul dintre ele, din multe motive, este mai bun. E drept, avantajul este ca nu pare a exista o legatura evidenta intre cele 2, as zice chiar ca termenul sequel este fortat. Este pur si simplu o franciza horror, cu intamplari fara legatura intre ele.

Caci filmul film, cel din 2008, avea marele atu de a se baza pe o intamplare reala (din 2005), intamplare invaluita in mister. Ca poveste, filmul este mult mai complex, mult mai solid. As zice chiar mult mai bun.

Diferente majore sunt si la distributie si regie, regizorul si scenaristul primei parti, Bryan Bertino, fiind doar co-scenarist la sequel, regia lasand-o in grija lui Johannes Roberts.

Per total, Strangers: Prey at Night – Necunoscuti: Pradatori in noapte ramane un film decent: suspans indeajuns de mult, te sperie mai mult decat 90% dintre horror-urile ultimilor ani, chiar daca personajele sunt, deopotriva, seci si anticipatice. Va fi apreciat de fanii genului, ii va speria pe cei slabi de inger si ii va lasa indiferenti pe foarte multi.

Strangers: Prey at Night – Necunoscuti: Pradatori in noapte este in cinematografe din 9 martie, fiind distribuit in Romania de Vertical Entertainment.