Balaur – TIFF 2022
Balaur este un film romanesc bazat pe un caz real. Pe mine m-a impresionat nu neaparat din motive cinematografice, cat prin problematica pusa.
Pe scurt, avem o idila interzisa intre elevul Iuliu, de 16 ani, si profesoara lui de religie, care profesoara avea si calitatea de sotie de preot. Deci in dubla sa calitate, profesoara de religie si preoteasa, Ecaterina pacatuieste. Fa ce zice preoteasa, nu ce face preoteasa, intr-o adaptare cinematografica excelenta.
Asa cum am facut si-n cazul multor altor filme, voi scoate intai in evidenta aspectele cinematografice, pentru ca la final sa vorbesc despre problema efectiva pusa in discutie. Aici am 5 aspecte de subliniat:
- Octav Chelaru este si el la debutul in lungmetraj. Chiar daca per total, pentru debut, regia lui este buna, are 2 puncte slabe care trag in jos filmul. Nu stiu daca cele 2 puncte trebuie puse in seama lipsei de experienta sau nu, asta ramane de discutat. La acest punct mai am, insa, ceva de subliniat: problema ipocriziei preotilor a mai fost „dezbatuta” si in scurtmetrajul Haine Negre (din 2017), regizat tot de Octav Chelaru.
- Incep cu sfarsitul: scena finala este IN PLUS. Nu intru in detalii, nu vreau sa fac spoiler, o veti vedea si va veti convinge singuri. Va dezvalui, insa, ce a spus regizorul la finalul proiectiei atunci cand l-am intrebat de ce a ales acel final: a spus ca MORAL i s-a parut mai indicat. Deci a ales finalul pe considerente morale, nu cinematografice. Inteleg aspectul moral, insa cinematografic filmul s-ar fi terminat PERFECT fara acea scena finala.
- Alexandru Papadopol strica filmul. Nu stiu cat e vina regizorului (fie pentru ca l-a ales, in mod gresit zic eu, fie pentru ca nu i-a dat indicatiile regizorale corespunzatoare), insa stiu sigur ca Papadopol nu a aratat deloc ca un preot pe parcursul filmului. E drept, aici poate fi vorba si de subiectivism: eu il vad pe Papadopol drept un actor de comedie. Rolurile neserioase par a i se potrivi. In plus, nu mi s-a parut niciodata un actor maleabil, care sa poata interpreta roluri foarte diversificate. Aici, pur si simplu nu i s-a potrivit rolul. Pe de-o parte, parea a o tine din scurt pe Ecaterina, ea parea ca nu-i iese din vorba, insa pe de alta parte parea moale, nu parea deloc mana forte. Iar atunci cand deschidea gura, cand vorbea despre chestii religioase, nu parea deloc convingator.
- O chestie interesanta si deopotriva amuzanta: Balaur este titlul romanesc, insa in engleza titlul este The Higher Law. Regizorul a considerat ca Dragon (traducerea exacta) n-ar avea sens, ca mitologia din spatele cuvantului BALAUR il face intraductibil.
- Excelente 3 interpretari: Malina Manovici (in rolul Ecaterinei), Sergiu Smerea (in rolul lui Iuliu) si Richard Bovnoczki (un profesor, coleg de-al Ecaterinei). Excelente toate 3, cu un plus pentru tanarul Sergiu Smerea.
Legat de problema morala, lucrurile sunt foarte complicate. Eu, unul, nu am fost niciodata de acord cu sintagma „fa ce zice popa, nu ce face popa”. Puteti inlocui cuvantul POPA cu PROFA DE RELIGIE. Eu vreau ca preotul (ori profa de religie) sa fie niste exemple. La fel cum imi displac doctorii de plamani care fumeaza. Nu as putea merge la vreunul.
Cine este principalul vinovat de aceasta relatie? Ecaterina sau Iuliu? Ce vina are, in tot acest caz, preotul?
In mod evident nu detin raspunsurile la aceste intrebari. La fel de evident, nici filmul nu da raspunsurile exacte. Insa mi-a placut foarte mult modul in care a fost pusa problema, modul in care a fost ecranizata aceasta intamplare reala.
Balaur este un film foarte bun, care ar fi fost excelent daca avea un actor de forta in rolul preotului si daca se termina inainte de ultima scena. Insa, asa cum am invatat la ora de religie: nimeni nu-i perfect. Nici macar regizorul unui film cu preoti.
Filmul Balaur a intrat in cinematografe in data de 9 septembrie. Eu l-am vazut la TIFF 2022, articolul fiind de atunci. L-am repostat din Google Cache.