3000 de ani de dorinta – Three Thousand Years of Longing
3000 de ani de dorinta – Three Thousand Years of Longing este o poveste tip O mie si una de nopti, cu un duh care indeplineste trei dorinte si o naratoare de povesti mult prea pregatita pentru ce i se intampla. Va suna interesant? Atunci cu siguranta o sa citit in continuare.
Alithea Binnie este o naratoare (naratolog, asa cum auzisem in film, suna ciudat, ma zgarie pe creier, chiar daca gramatical este corect) de povesti pline de fantezie. Este multumita de viata si se bucura de singuratatea ei. Atunci cand intalneste Duhul care TREBUIA sa-i indeplineasca 3 dorinte, ea are o problema: stie cam toate posibilele finaluri in povestile de genul. Asa ca se lasa cu greu convinsa.
Duhul, insa, era OBLIGAT sa-i indeplineasca dorintele pentru a se putea elibera. Asa ca, exact ca-n 1001 de nopti, incepe sa-i povesteasca. In acel caz, povestea o mentinea in viata pe Seherezada. In acest caz, povestea trebuie sa il elibereze pe povestitor.
Nu avem Arabia, ci avem Instanbulul mai nou si mai vechi.
Povestirea se petrece, apropo, intr-un loc cu si mai multa poveste: in hotelul unde a fost scris romanul Crima din Orient Express. Hotelul se cheama Pera Palace, fiind extrem de celebru in lumea literara si cinematografica.
Acum, strict cinematografic, filmul 3000 de ani de dorinta – Three Thousand Years of Longing are 2 mari calitati si 2 mari defecte. Din fericire, calitatile nu reusesc sa anuleze reusitele, asa ca per total filmul iese pe plus.
Cele 2 calitati evidente ale filmului sunt interpretarile celor 2 actori din rolurile principale (Idris Elba in rolul duhului si Tilda Swinton in rolul naratoarei) si partea vizuala a filmului. As fi zis si cea auditiva, de asemenea foarte buna, insa ea este un pic mai putin buna decat cea vizuala.
Cele 2 defecte evidente ale filmului sunt ritmul mult prea lent (desi are 108 minute, adica aproximativ o ora si 40 de minute fara creditele de final) si finalul. Acesta din urma este neprevazut, insa este complet scos din context (pe alocuri absurd), ilogic si lungit nepermis. Am avut impresia in vreo 3 randuri ca filmul s-a terminat. Cand in sfarsit se terminase, senzatia era contrara, ca parca mai trebuia sa urmeze ceva.
3000 de ani de dorinta – Three Thousand Years of Longing este per total un film foarte bun, care ar fi putut deveni excelent daca era mai alert si daca avea alt final. Are certe calitati, ai multe motive sa mergi la cinema sa-l vezi, insa senzatia finala este ca desi e foarte bun, se putea mai mult. Mult mai mult, as putea spune, pentru ca multi judeca filmul dupa finalul pe care-l are. Un film decent cu un final exceptional va fi mai apreciat decat un film foarte bun cu un final slab. 3000 de ani de dorinta – Three Thousand Years of Longing este, evident, in cea de-a doua categorie.
Personal, am vazut filmul 3000 de ani de dorinta – Three Thousand Years of Longing dupa petrecerea de deschidere a Cinemaxx Veranda. Stiu ca pare absurd, ca cinematograful e deschis de aproape 3 ani, insa asa s-a nimerit: au asteptat sfarsitul pandemiei ca sa-l inaugureze cu fast. Voi scrie un articol distinct despre acest eveniment, probabil pe EmilCalinescu.EU, asa ca aici ma voi margini doar sa urez mult succes Cinemaxx Romania. (UPDATE: Articolul despre 3 ani de Cinemax a aparut!)
Filmul 3000 de ani de dorinta – Three Thousand Years of Longing este in cinematografele romanesti din 2 septembrie, fiind distribuit de RoImage 2000 si Prorom.
Be the first to leave a reply