Ana Marin despre Toxic – Dans la brumme
Saptamana trecuta am fost plecat la un festival de teatru, FEST-FDR 2018, in Timisoara, drept urmare la vizionarea filmului frantuzesc Toxic – Dans la brumme am trimis-o pe Ana. Din pacate, n-a fost deloc incantata de ceea ce a vazut:
Unul dintre filmele pe care mi le-am dorit să le văd imediat după ce am văzut trailerul este Toxic – Dans la brumme. Ador filmele producție franceză, iar dacă mai sunt și în zona de thriller clar mă duc grămadă la cinema. Așa că atunci când Emil plimba prin Timișoara sacourile și cămașa pictate de mine, eu mergeam în locul lui la București să văd premiera pentru presă a filmului mult așteptat. Sub numele Toxic în cinema, filmul ne prezintă unui tată care se întoarce în Paris la fetița bolnavă de o boală rară ce o ține captivă într-o capsulă care filtra aerul pentru a o ține în viață. În urma unui cutremur tot orașul este plin de o ceață toxică care duce la moartea celor care o inhalează, supraviețuitorii fiind doar cei care au reușit să se exileze la etajele superioare ale blocurilor. Fără nici o explicație, fără a avea vreo veste de la autorități tatăl interpretat de Romain Duris, încearcă să se aventureze în oraș pentru a găsi soluții de supraveghere.
Pe Romain Duris s-ar putea să ți-l amintești din rolul pe care l-a deținut în filmul din 2017 „Pentru toți banii din lume” sau pentru mai vechiul Moliere. Dacă nu te-a impresionat în celelalte roluri aici cu atât mai puțin o va face. Oricât ai încerca să rămâi necârcotaș, scenariștii și regizorul îți fac munca imposibilă. De la explozii și focuri, într-un oraș fără oxigen, de la baterii electrice ale mașinilor compatibile cu bula de oxigen a copilului sau de la faptul ceața era toxică pentru câinele adult din rasa Golden Retriever, dar nu pentru pui sau pentru adultul din rasa Ciobănesc German. De la faptul că atunci când încerci să iei un costum portabil pentru copil ca să îl protejezi în afara bulei, și treci cu el ptrin-un incendiu nu te gândești să îl verifici imediat, ci abia după ce l-ai cărat printr-o jumătate de Paris cu o mască de oxigen aflată la ultimele răsuflări. Și ca să vezi…costumul era distrus – lucru evident din cauza găurii de mărimea capului unui copil adult care trecea prin cutia de protecție a costumului.
Fantine Hurduin este fetița bolnavă și care are rolul cel mai incomplet din film. Pe ea ai văzut-o în filmul Happy Times, trimis de către Austria în cursa nominalizărilor la Oscar la secțiunea film străin și în competiția Palme d’Dor.
Filmul Toxic – Dans la brumme are toate ingredientele și bugetul unui film care ar fi putut fi genial, însă din păcate lipsa de viziune a regizorului, precum și scenariștii rupți de orice realitate a fizicii, a matematicii, a medicinei i-au distrus orice șansă de a fi…ceva, orice. Am plecat din sală cu un gust extrem de amar, pe baza unor neașteptări setate greșit de potențialul arătat de trailer. Dacă vrei să mergi la un film cu gașca, și la care să poți face mișto în voie pentru că ai din plin motive – Toxic este genul acesta de film. De asemenea, dacă vrei să impresionezi o fată slabă de înger cu ce nefricos ești la filme de groază – atunci asta e pelicula ta. Dacă tu ca domnișoară vrei să îl impresionezi că mergi la filme culte și „de artă” poți încerca Toxic – dacă e deștept nu îl vei păcăli, dacă însă nu e prea prea faptul că e în franceză îl va da pe spate.
În general nu îmi place să distrug filme, spre disperarea lui Emil, însă din păcate pe acest Toxic – Dans la brumme oricât aș încerca nu am cum să îl laud, din niciun punct de vedere. Trist! Mergi și vezi un film pentru a doua oară, în locul ăstuia.
Filmul Toxic – Dans la brumme este deja in cinematografe, din 11 mai, fiind distribuit in Romania de RoImage 2000 – Prorom. Eu nu l-am vazut, dar tin sa semnalez un alt articol aparut despre acest film. Poate n-o fi atat de rau pe cat zice Ana ca e. Habar n-am, zic ca poate, totusi, merita sa-i dati o sansa. In final, tin sa precizez faptul ca am lasat insemnarile ei asa cum mi le-a trimis, cu diacriticele de rigoare. Nu-mi plac, dar in cateva locuri mi s-au parut a fi esentiale, asa ca am decis sa le pastrez. Salutari CINEMILE tuturor!
Be the first to leave a reply