Anul pierdut 1986 (Clouds of Chernobyl) – TIFF 2022
Anul pierdut 1986 (Clouds of Chernobyl) este, contrar titlului, un film extrem de actual. In aceasta perioada se discuta, mai mult ca oricand, despre avort si despre dreptul femeii de a decide in privinta propriului corp.
Discutia nu vine de la noi, ci in mod paradoxal, de peste ocean. Decizia SCOTUS (Curtea Suprema din SUA) venita in urma cu cateva zile readuce pe tapet disputa. Pentru multi romani pare o intoarcere in timp.
Filmul Anul pierdut 1986 (Clouds of Chernobyl) ataca aceasta problema, punand pe ecrane un caz real. Pe langa problema avortului, in acest film mai vorbim si despre zvonistica referitoare la Chernobyl si la posbilele efecte ale norului radioactiv.
Pe scurt, Irina este invatatoare in sat, mama a doi copii si sotie de capitan de vas. Sotul ei era mai mult plecat, asa ca ea trebuia sa aiba singura grija de casa. Atunci cand afla ca este iarasi gravida, ea va trebui sa ia o decizie cruciala: va face sau nu avort? Pe langa problematica intretinere a celui de-al treilea copil, mai aparuse un factor important: posibilele malformatii cu care se nasteau copiii din cauza accidentului de la Chernobyl.
Soacra Irinei, Marcela, medic de profesie, era cea care insista sa se faca acest avort. Daca va face sau nu intreruperea de sarcina si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri.
Pana sa vorbesc, pe scurt, despre problema avortului, vreau sa subliniez 3 aspecte strict cinematografice ale acestui film:
- Ca interpretari, Victoria Cocias (in rolul Marcelei) exceleaza. Nu ca Isabela Neamtu (Irina) ori Gavril Patru (Yannis, sotul capitan de vas) ar avea evolutii slabe. Insa Victoria Cocias este cu adevarat fabuloasa in acel rol (poate-s eu mai atasat de personajele negative, o interpretare CONVINGATOARE a unui personaj NEGATIV fiind ceva ce apreciez la nebunie; nu, nu-s deloc atasat de personaj, la modul propriu un personaj respingator, o comunista de care trebuie sa te feresti).
- Ligia Ciornei este la debutul sau in lungmetraj. Filmul, insa, pare perfect regizat. Nici macar o hiba, nici macar un punct slab. Un debut aproape perfect, din punctul meu de vedere.
- Mi-a placut foarte mult atmosfera acestui film: una sumbra, una specifica acelor ani. Filmul reuseste sa te transpuna in acea epoca, eu am reusit sa traiesc filmul ca si cum as fi fost acolo. Poate si pentru ca, in cazul meu, anul 1986 are o insemnatate speciala, este anul nasterii mele (chiar daca luna este noiembrie, la cateva luni bune de la accident).
Revenind acum la problema avortului, am o veste proasta pentru voi toti: Anul pierdut 1986 (Clouds of Chernobyl) nu este un film pro-avort si pro-alegere, asa cum isi doresc unii sa fie. El poate fi vazut si ca un manifest pentru viata. De altfel, foarte multe filme, spectacole de teatru si carti pot fi folosite de ambele tabere. Nu este un FILM-MANIFEST.
Este un material brut, iti prezinta o situatie reala, Romania anului 1986. Cum alegi sa interpretezi acea situatie tine de tine, ca persoana.
Altfel, avand in vedere decizia Curtii Supreme a SUA, Anul pierdut 1986 (Clouds of Chernobyl) devine un film universal. Brusc, fara voia sa, filmul devine interesant pentru intreaga planeta, in special pentru cetatenii SUA.
Caci, intr-adevar, atunci cand se vorbeste despre interzicerea avortului, traumele traite de romance pana in 89 ar trebui studiate. Nu ma bucur cand suntem dati drept exemplu negativ, insa nu-mi convine nici contrariul, sa fie ignorate experientele traite aici.
Per total, Anul pierdut 1986 (Clouds of Chernobyl) este deopotriva un film util si bine realizat. Il veti aprecia atat cinematografic, cat si prin prisma problemei pe care o pune. Personal, il apreciez si pentru obiectivitate, pentru faptul ca prezinta faptele fara sa le judece in mod direct. Iti arata o fotografie de moment, pe care fiecare este liber s-o interpreteze.
Filmul Anul pierdut 1986 (Clouds of Chernobyl) a intrat in cinematografe din 24 iunie 2022, fiind distribuit in Romania de PalaFilm.
Be the first to leave a reply