Fist Fight – Hai sa ne batem

Introducere Fist Fight – Hai sa ne batem

Vazusem trailerul de multe ori. De prea multe ori. Trailerul am zis? Am gresit: trailerele. Ca au fost multe. Prea multe

Trailerele imi setasera asteptari mici. Faptul ca erau multe ma faceau sa cred ca totul se afla acolo, in trailer. Aveam impresia ca deja am vazut tot filmul.

Ce am vazut, totusi? Apai cititi mai jos! Atentie, contine ceva spoilere!

Rezumat Fist Fight – Hai sa ne batem

Fara sa fac prea mult spoiler, spun doar asa: intr-un liceu din SUA exista traditia ca in ultima zi de colegiu elevii din ultimul an sa faca farse tuturor, inclusiv profesorilor. Sau mai ales profesorilor. 80% din actiunea filmului se petrece in aceasta zi, o zi plina din toate punctele de vedere.

O a doua chestie care se intampla, tot in aceasta zi: conducerea este nevoita sa disponibilizeze mai multi profesori din cauza taierilor succesive de buget. Cand se anunta aceste disponibilizari? Bineinteles, tot in ultima zi.

Cele 2 sunt cauzele unui conflict intre 2 profesori din liceu: Andy Campbell (interpretat de Charlie Day) si Ron Strickland (interpretat de Ice Cube). Profesorul Strickland ajunge sa-l provoace pe profesorul Campbell la o bataie, ca intre barbati, dupa ore. De la ce a pornit cu exactitate aceasta bataie si cum se termina ea ramane sa descoperiti singuri 🙂

Puncte de interes Fist Fight – Hai sa ne batem

Dintodeauna filmele cu liceeni au fost apreciate de publicul larg. Fie ca ne gandim la celebrul si simpaticul serial Salvati de Clopotel, fie ca ne gandim la celebra serie autohtona Liceenii, filmele avand ca tematica viata de liceu au fost bine primite de public. Cu totii am trecut printr-un liceu, cu totii ne aducem aminte de perioada liceului. Totodata, cu totii ne-am pus intrebarea Cum ar fi fost sa facem liceul acum? Profesorii pensionari isi pun deseori intrebarea cum ar fi fost sa mai predea acum. Viata de liceu in 2017, in SUA. De urmarit 🙂
De multe ori profesorii, ca oameni, m-au fascinat. Initial, aveam o parere foarte proasta despre ei: aveam impresia ca sunt, invariabil, niste oameni incuiati. La un moment dat, prin liceu, cineva imi atrasese atentia asupra unui lucru: profesorii sunt niste oameni deloc de invidiat. Multi imi par antisociali, tipul ala de tocilari pe care altfel i-ai evita. Tu ai observat ca, de fapt, nimeni nu vrea sa ajunga ca ei? Am stat atunci sa ma gandesc (eram inca in liceu, cadrele didactice universitare nu intra in aceasta discutie) ca, intr-un fel, asa este. Cand am ajuns la facultate, am intalnit cateva cadre didactice care fusesera, candva, si profesori de liceu. Stereotipic, si acum circula acest zvon: profesorul de liceu care-i bun ajunge profesor la o facultate. Cine ramane la un liceu, mai ales unul de provincie? 🙂 Profesorii de liceu sunt niste ratati, din N motive, nu ca nu ai ce invata de la ei, doar ca na, fie au fost tocilari, fie au fost antisociali, fie au vrut sa ajunga altceva, dar dintr-un concurs nefericit de imprejurari au ajuns (si ramas) profesori. Nu zic ca e adevarat, chiar nu e, am o familie plina de profesori, pot fi date sute de exemple contrare. Spun doar ca filmul fix pe stereotipurile astea mizeaza. Cine nu cunoaste indeaproape cazuri concrete are toate motivele sa creada acest lucru. Din N motive 🙂
Richie Keen, regizorul peliculei, este la debutul sau in lungmetraj. Eventualele stangacii regizorale pot fi partial scuzate.
Fara sa-l pun nici la puncte tari, nici la puncte slabe, pot spune ca Ice Cube joaca exact ce joaca in TOATE celelalte filme. E drept, daca gasesti un rol Ice Cube, il chemi pe Ice Cube si ti-l interpreteaza precum Ice Cube. Oricat de bine sau de rau ar fi acest lucru.
Se vorbeste putin si despre raspandirea informatiei, puterea social-media si cat de repede un clip de la liceu anonim din America ajunge viralizat pana-n Asia. De ce ar fi asiaticii interesati de o bataie din SUA? Pai tocmai pentru ca doi profesori se bat. Fix d-aia.
Roluri stereotipice, clasice, aproape didactice. Nu doar Ice Cube, ci si TOTI ceilalti. Filmul imi pare fix o lucrare de licenta in care studentul adica regizorul aplica ad literam teoria, fara sa se abata nici macar 1 milimetru. Oricat de bine sau de rau ar fi acest lucru.
Legat de roluri, toate personajele, chiar daca au defecte si nu-s de invidiat, au intentii bune. Nu exista personaj rau, toti au suflet bun. Cu totii empatizezi mai mult sau mai putin. Ca-n comedii 🙂

Puncte tari Fist Fight – Hai sa ne batem

V-am dat destule motive sa vedeti filmul, acum va mai dau inca 3. Doar 3, dar foarte importante:

Trailerul este inselator, ca de altfel si titlul (despre titlu in sectiunea urmatoare). Filmul NU este doar despre o bataie, este mai mult decat atat. Recititi sectiunea anterioara pentru a vedea de ce.
Tipul de film la care se rade si cand nu trebuie sa se rada. Razi si cand se zice o gluma buna, dar razi si cand unul dintre protagonisti tocmai a fost dat cu capul de asfalt, de masina ori de cine stie ce alt obiect din jur (un semn de circulatie cu STOP e tocmai bun pentru a te folosi de el). Totul este construit cu scopul de a te face sa razi, ceea ce nu este deloc un lucru rau. Daca nu este rau este bine, cum ar zice maestrul Hagi 🙂
Nu are momente moarte. Este scurt si intens. Dureaza fix 90 de minute, ca un meci de fotbal. Nu are pauza, dar nici nu simti nevoia de asa ceva. Bineinteles, nu are sanse la Oscar (si) din acest motiv, dar partea misto este ca nici nu-si propune.

Puncte slabe Fist Fight – Hai sa ne batem

De multe ori ma iau de traducerile titlurilor. Romanii, parca mai abitir decat altii, traduc extrem de pompos titlurile. De multe ori titlurile parca ar fi titluri de manele. In acest caz evit sa injur prea tare traducatorul roman dintr-un motiv foarte simplu: titlul original este din start prost. Nu-mi dau seama de ce un titlu sec, Fist Fight (bataie cu pumnii) ar atrage spectatorii. Eu as fi pus un titlu modern, de 2017: #TeachersFight, care ar fi putut fi tradus extrem de bine in #BataieIntreProfesori. Hashtagul cu pricina este folosit in film, ajunge viral. De ce nu ar fi fost mai atractiv un astfel de titlu? Adica sunt convins ca ar fi fost mai atractiv, in special pentru tanara generatie, asa ca ma intreb de ce dracu’ a fost ales acest titlu extrem de sec, care mie nu-mi spune nimic (daca ar fi sa judec strict titlul m-as putea gandi chiar si la un remake dupa Mortal Kombat).

Fara sa fie un film perfect, alt punct slab evident nu-i pot evidentia. E adevarat, unii au gustat glumele, altii nu, unii considera ca actorii nu joaca stralucit, fara, insa, sa poata afirma cu certitudine ca unul joaca cu adevarat sub nivelul lui. Sa reformulez: aveati alte pretentii de la Ice Cube? Eu spun ca el joaca in linia sa obisnuita, iar in acest caz rolul i se potriveste. Nu joaca foarte bine, dar nu se face de ras. Valabil cam pentru toate personajele.

De regizor fix la fel: are multe lipsuri, dar este la debut. Nu e tanar, mai are la activ ceva scurtmetraje si ceva episoade din seriale, dar lungmetraje nu mai facuse pana acum. Cu toate astea, indiferent de lipsuri, nici el nu s-a facut de ras. A urmat o reteta clasica si i-a iesit. Ma rog, a iesit fix ce trebuia sa iasa: cand nu vrei sa faci o prajitura sofisticata, ci doar o savarina, apai savarina iti iese. Ca la carte, fie ea si o carte de bucate de acum 60 de ani.

Opinie Fist Fight – Hai sa ne batem

Fist Fight – Hai sa ne batem este tipul de comedie la care sa te duci cu toata gasca: nimeni nu se va simti jignit de glume, nimeni nu se va supara. E drept, nimeni nu va iesi extaziat din sala, la fel cum nimeni nu va avea revelatii dupa acest film. Dar o ora jumatate de ras nu strica nimanui 🙂

Fist Fight – Hai sa ne batem intra in cinematografe din 24 februarie, fiind adus in Romania de Freeman Entertainment. Salutari CINEMILE tuturor!