Scurtmetraje de Oscar 2017

Scurtmetraje de Oscar 2017

 

 

V-am zis cat de mult imi plac mie scurtmetrajele si cat de mult regret ca nu le pot vedea? Sa ne intelegem: imi doresc sa le pot vedea intr-o sala de cinema, la calitate maxima. Ma bucur cand am aceasta posibilitate. La festivaluri merg cu precadere la scurte.

Asta seara, la Grand Cinema Baneasa, am avut placerea sa vad cele 5 filme din categoria Cel mai bun scurtmetraj de fictiune (denumirea originala fiind Best Live Action Short).

Voi spune cateva cuvinte despre fiecare in parte, ordine fiind cea in care le-am vizionat (ATENTIE! SPOILERE):

SING (Ungaria) – IMDB – SITE OFICIAL

Este povestea corului unei scoli (ori unui liceu). Acel cor era an de an campion, insa acest lucru se datora unui fapt mai putin stiut: nu toti cei din cor cantau efectiv. Unii, mai putin talentati, erau pusi sa mimeze.

Nu va zic cum se termina, nu va zic nimic altceva, va zic doar ca mi-a placut metafora, mi-a placut problema pusa. Pe de-o parte, copiii aceia nu se simteau bine, indiferent cat de soft li s-a comunicat decizia. De ce eu sa nu cant? Pe de alta parte, ca un adult, as pune problema invers: de ce unii muncesc, altii doar mimeaza munca, insa la final laurii ii culeg toti? Misto pusa problema, mai ales daca stam sa ne gandim la modul in care gandeste un copil versus modul in care gandim noi, adultii. Oare adultii s-ar revolta daca ar fi nevoiti sa mimeze munca si sa le faca altii treaba?

Silent Nights (Danemarca) – IMDB

O poveste despre imigranti. Nu vine din Germania, cum ne-am astepta, ci din Danemarca. Avem nelipsita poveste de dragoste dintre un imigrant de culoare (din Ghana) si una dintre voluntare. Desi recunosc ca povestea este bine spusa si bine realizata, nu m-a prins din cauza subiectului. Si faptul ca era super-previzibil, dar si faptul ca-si propunea sa-ti stoarca lacrimi intr-un mod cumva artificial. Poate am eu ceva cu imigrantii si nu pot empatiza cu ei de nicio culoare (sau nu trebuia sa folosesc CULOARE in contextul dat?!).

Timecode (Spania) – IMDB – Site oficial

 

Este povestea unor paznici ai unei parcari, un el si o ea, care aleg un mijloc neconventional de comunicare. Ei interactionau zilnic, atunci cand schimbau tura, dar de comunicat nu comunicau, in mod direct, aproape deloc. Mi-a placut ideea, mi-a placut ce sugera si mi-a placut faptul ca nu avea iz politic. Fix din acest motiv nu are nicio sansa sa castige :))

Ennemis Interieurs (Franta) – IMDB – SITE OFICIAL

 

Ne este prezentat un caz foarte misto (nu scrie ca ar fi bazat pe ceva real, dar ar putea fi): un cetatean algerian cere cetatenie franceza. Cazul sau este, insa, interesant din alt motiv: el s-a nascut, a copilarit si a crescut IN FRANTA. Pe vremea cand se nascuse el, Algeria apartinea Frantei. Ulterior, a muncit in Franta (era profesor, o persoana culta si citita), insa pana atunci nu avusese nevoie sa isi ia cetatenia. Atunci cand a avut nevoie de cetatenie, si-a dat seama ca patria sa, Franta, nu este neaparat doritoare sa-l aiba. Sau este, dar cu un pret: pretul tradarii. El frecventase un cerc islamist, intalniri frecvente ce aveau loc dupa slujba de la moschee. Vedeti intreaga poveste in film, ideea este, insa, alta: actiunea se petrece in 1996, insa este la fel de actuala si astazi. Sau, ma rog, este parca mai actuala acum. Mai probabila acum decat atunci. Iar in situatia paradoxala a acelui algerian se afla, cu siguranta, foarte multi oameni.

Nu, nici acest film nu mi-a placut, insa aici am si motive cinematografice: imi seamana a documentar, nu a film artistic. Poate fi lesne facut si piesa de teatru. Ca film, realizarea lui tinde spre zero. Mesajul, insa, a prevalat. Nu conteaza cum e cinematografic, conteaza ce transmite. Nu stiu ce sanse are, dar cred eu ca mai mari. Destul de mari. Nu cele mai mari, dar asta ramane de vazut.

La Femme et le TGV (Elvetia) – IMDB – SITE OFICIAL

 

Este filmul care m-a impresionat cel mai mult. Povestea lui, ideea lui, realizarea lui, ABSOLUT TOTUL.

Povestea suna cam asa: o doamna mai in varsta, de meserie patiser, avea casa exact langa linia ferata. Pe langa casa ei, de 2 ori pe zi, dimineata si seara, trecea TGV-ul. Ea avea grija sa fie acasa si flutura, de fiecare data, steagul Elvetiei. Si zambea. Facea asta de zeci de ani pana cand, la un moment dat, mecanicul TGV-ului decide sa-i scrie. Si sa-i multumeasca. Cum se incheie acest schimb de scrisori si cum ii va schimba acel mecanic viata femeii ramane sa descoperiti singuri.

De ce mi-a placut? Pai intai si intai mi-a placut PERSONAJUL! Un personaj de la care ai ce invata, un personaj bine construit. Un personaj care lupta, care face ceva. In al doilea rand, pare cel mai profesionist facut dintre toate scurtmetrajele, cinematografic vorbind. In al treilea rand, niste peisaje superbe atat din Franta, cat si din Elvetia. Sa va zic de invataturi? Pai va zic: fara sa fie ceva bagat pe gat, fara sa fie corectitudine politica gretoasa, avem ce invata de aici.

Sa va zic acum topul personal pentru Scurtmetraje de Oscar 2017 : La Femme et le TGV, Sing, Timecode, Silent Nights, Ennemis Interieurs.

Asadar, multumesc Oxygen PR si Grand Cinema Baneasa atat pentru ideea de a proiecta Scurtmetraje de Oscar 2017, cat si pentru invitatie. Imaginea cover este luata de AICI. Salutari DE OSCAR tuturor! 🙂

RaspundE-MI-L

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.