Leatherface: Ucigasul fara chip si normalitatea anormalului
Leatherface: Ucigasul fara chip si normalitatea anormalului
Joi am fost sa vad LetherFace: Ucigasul fara chip si, in primul rand, filmul asta mi s-a părut a fi cel mai bun exemplu din teme de sociologie pe care nu l-am primit la facultate. Povestea a avut cateva intorsaturi neasteptate si cateva momente „WTF?”, dar am sa iti las (ne)placerea de a le descoperi singur(a).
Mai intai sa pasim in cultura unei familii care traieste intr-o mare masura izolata de restul lumii si in care traditiile, foarte puternice de altfel, sunt litera de lege. Ei au propriile lor principii, diferite de a le celorlalti, si ii văd pe cei din exterior ca pe niste anormali (ceea ce se aseamana putin si cu bulele de pe internet, daca e sa ma intrebi pe mine). Actiunea din primele momente ne prezinta un ritual de trecere la o noua etapa din viata mezinului. Acesta primeste un tort si un cadou pe care va trebui sa il macelareasca pentru a demonstra ca a devenit matur. Mai putin (de fapt, deloc) conteaza ca darul respira, are mers biped, deget opozabil si un limbaj articulat. Hrana acestei familii, dar si a animalelor din gospodarie este obtinută din astfel de „daruri”.
A doua tema despre care vreau sa vorbesc se numeste socializare primara sau „cei 7 ani de acasa”, perioada in care intelegi lumea. Oare ce a putut invata micul Jed de la familia lui? Lucruri dintre cele mentionate in paragraful anterior. Partea proasta este ca e foarte greu sa schimbi viziunea asupra lumii acumulata in aceasta perioada. Poate integrarea intr-un colectiv diferit ar ajuta la asta…
Al treilea lucru este o idee preluata din basme: aceea ca o mama isi va ierta si ingriji fiul oricat de departe de casa ar fi si oricat de mult s-ar indepărta de credintele familiei. Aceasta il va cauta tot timpul si isi va dori ca el sa fie alaturi de toti ceilalti membri.
Dupa cum am invatat la facultate, o cultura diferita de a noastra nu trebuie considerata nici inferioara, nici superioara, ci respectata, fara a ne amesteca in treburile ei… oricat de sadice ne-ar putea parea. Dacă privesti din perspectiva lor totul este absolut normal!
In incheiere mentionez o invatatura din film care nu iti este predata in nicio scoala, ci mai degraba pe ulitele copilariei: daca vrei sa scapi de mania unei persoane, nu o injura de ma-sa!
Articol scris de Stefan Trepadus, blogger si student la sociologie (in ce ordine doriti). Filmul LetherFace: Ucigasul fara chip a intrat in cinematografe din 10 noiembrie, fiind adus in Romania de Vertical Entertainment. Salutari CINEMILE tuturor!
1 thought on “Leatherface: Ucigasul fara chip si normalitatea anormalului”