Renfield – Asistentul vampirului
Renfield – Asistentul vampirului este cel mai recent film inspirat de personajul creat de Bram Stoker acum peste 100 de ani. Personal, am citit cartea Dracula ABIA in 2019 (la finalul anului), deci am ca reper originalul, am mers direct la sursa, ca sa zic asa.
Despre Renfield – Asistentul vampirului as putea spune multe lucruri, toate la fel de adevarate, la fel de valabile.
As putea, de pilda, sa ma iau de personajul Dracula interpretat de Nicholas Cage. Este cel mai slab Dracula din cate am vazut eu (ma rog, au aparut peste 50 de filme cu Dracula, nu le-am vazut pe toate). Slab conturat, ca personaj, dar si slab interpretat. Aceasta ar putea fi marea bila neagra a acestui film.
Dar Renfield – Asistentul vampirului are si o mare bila alba: interpretarea lui Nicholas Hault. Este un Renfield excelent, viu, plin de framantari, un personaj negativ care vrea sa devina pozitiv, care vrea sa iasa de sub vraja lui Dracula. Excelent creionat ca personaj, excelent interpretat. Evident, creionarea lui a fost facuta cu sacrificarea lui Dracula. Sacrificare ritualica, scenaristica, daca intelegeti ce vreau sa spun.
Renfield – Asistentul vampirului mai are o calitate, desi multi ar putea-o vedea ca defect: este comedie fara sa fie parodie. Filmul evita sa-l parodieze pe Dracula, un personaj-cult, un monument. L-au minimizat, l-au facut neimportant, i-au anulat multe calitati, dar nu au facut glume pe seama lui.
Este de discutat calitatea umorului, unora sigur nu le va placea. Mie mi-a placut doar partial, pot aprecia intentia, pot intelege ce a vrut sa spuna, ce a vrut sa ironizeze, insa nu m-am distrat la acest film atat cat a trebuit. Poate sunt eu sensibil la comediile unde curge (prea?) mult sange. Evident ca la un film cu Dracula trebuia sa curga sange, dar chiar atat de mult?
Mi-a placut, totusi, modul in care relatia Renfield – Dracula a fost comparata cu relatiile toxice in care se afla multi, fie relatiile PERSONALE toxice, fie relatiile PROFESIONALE toxice. Chiar daca tonul a fost mai mult in gluma, unii ar putea interpreta acest lucru drept o ironie la adresa psihologilor, multe dintre lucrurile de acolo sunt corecte, adevarate. As spune ca sunt o interpretare psihologica contemporana pentru povestea originala a personajului.
Nu in ultimul rand, Renfield – Asistentul vampirului are calitatea de a avea o doza importanta de autoironie. Renfield se autoironizeaza, isi pune cenusa in cap (pun intentionat aceasta expresie, vedeti voi daca se aplica sau nu intocmai), evitand sa dea vina pe Dracula ori sa-l ironizeze. O atitudine din care, cum zice cliseul, avem cu totii de invatat.
Trebuie sa mentionez ceva important: am mers la Renfield – Asistentul vampirului cu asteptari 0. ZERO. Pur si simplu eram curios si atat. Am iesit din sala de cinema cumva contrariat: oare un film de genul chiar poate avea calitati? Gandindu-ma mai bine, i-am gasit mai multe calitati decat anticipam. Decat credeam.
Mergeti sa vedeti Renfield – Asistentul vampirului cu inima deschisa (si cu jugulara inchisa, ca sa zic asa). Daca treceti peste prejudecati si sunteti deschisi la minte, veti descoperi un film interesant. E drept, daca sunteti atasat de personajul Dracula veti pleca dezamagiti de la cinema. Caci filmul nu e nicidecum perfect.
Renfield – Asistentul vampirului a intrat in cinema din 21 aprilie, fiind distribuit in Romania de Ro Image 2000.
PS: Renfield – Asistentul vampirului abordeaza o tema interesanta, pe care din pacate o abandoneaza foarte repede. Initial, Renfield isi propusese sa-i ofere „maestrului” sangele unor persoane rele, care meritau sa moara. Desi subiectul e ofertant, poate fi dezbatut amplu, fiind prezent in multe povesti cu criminali in serie (Dexter este, de exemplu, unul dintre ei), acei criminali in serie cu constiinta, aici este folosit doar ca pretext pentru a se ajunge la confruntarea dintre cei 2. Caci Dracula nu voia sange murdar, vinovat, ci sange pur, de fecioare, de calugarite. In plus, nu stiu daca observati, insa indirect se spune ca sangele contine pacatele noastre. Dracula, chiar intunecat cum este el, se dovedeste a fi cel mai bun test al pacatelor. Un fel de psiholog la care nu trebuie sa te destainui. Ai sangele murdarit sau ai sangele curat, nobil. Evident, poate-s iar prea analitic si vad profunzimi chiar si acolo unde nu sunt.
Be the first to leave a reply