Scurtcircuit – Filme de Cannes la Bucuresti 2017
Scurtcircuit – Filme de Cannes la Bucuresti 2017
Oamenii religiosi pleaca de la premisa ca totul vine de sus. Daca Dumnezeu cel atotputernic vrea ca 10, 20, 200 ori 2000 de oameni sa moara, va face in asa fel incat sa moara. Va darama o cladire, va intuneca mintile unui om care va gresi, va genera un scurtcircuit, va genera un cutremur ori o inundatie. Oamenii de pe Pamant nu pot face altceva decat sa se roage Lui, ca el sa fie milos si ca ei sa scape. Nu, nu e nimeni vinovat ca asa a vrut Dumnezeu, poate doar pacatosii care au atras mania Acestuia.
Asa cred credinciosii. Noi, ceilalti, cei far’ de Dumnezeu, credem in vinovati, in neglijente criminale, in fenomene fizice (un aparat de aer conditionat vechi are sanse mai mari sa faca scurtcircuit decat unul nou). Noi, necredinciosii, chiar credem in justitia pamanteana, chiar avem macabra impresie ca multe dezastre ar fi putut fi evitate. Si in nenorocirea noastra, in inconstienta noastra, chiar vrem ca niste oameni sa plateasca. Daca au facut mult bine pana atunci, daca au salvat vieti, foarte bine, inseamna ca si-au facut datoria. Caci un medic asta trebuie sa faca, sa salveze vieti, sa vindece oameni, la fel si o asistenta (ea IL AJUTA pe medic sa salveze vieti); la fel un pompier, aceeasi discutie. Daca o asistenta a salvat zeci de vieti, sute de vieti, si a gresit o data, din cauza ei murind niste oameni, pedeapsa trebuie sa vina pentru greseala, nu pentru ce a facut inainte. Caci, pe acelasi principiu, un om care se urca beat la volan si omoara, fara sa vrea, pe cineva, ar fi putut salva inainte zeci de vieti. Dar nu pentru asta va plati, ci pentru acel moment de inconstienta, pentru acel moment care a distrus una sau mai multe vieti.
Filmul Scurtcircuit este despre dezastrul de la Maternitatea Giulesti. Povestea filmului este, insa, mai tragica decat insasi pelicula: la cateva luni dupa ce se incheiasera filmarile a venit Dezastrul din Colectiv, dezastru in care unul dintre membrii echipei si-a pierdut viata. In film nu vedem asta, el este strict despre ce s-a intamplat la acea maternitate, insa genericul de final ne informeaza acest lucru. In plus, la final, pe fundal, ruleaza o melodie a formatiei Goodbye to Gravity, formatia care a concertat in acea zi blestemata de 30 octombrie.
Altfel, filmul Scurtcircuit, in regia lui Catalin Saizescu, baiatul regretatului regizor Geo Saizescu, este o comedie neagra. Ma rog, diferentele exacte dintre o comedie neagra si o drama sunt neclare, cert este ca in multe momente umorul ne salveaza. Sa nu innebunim de tot, nu d-altceva.
Altfel, strict cinematografic, desi inteleg partea de umor, un film despre o tragedie trebuie acoperit cumva, trebuie atenuat impactul scenelor dure, nu pot intelege povestea de dragoste, de baza, ce ne este aratata. Melania si Emi sunt 2 tineri de 15 ani, care traiesc o iubire imposibila: Melania ramane insarcinata, insa familiile celor 2 nu sunt de acord nici cu iubirea dintre ei, nici cu sarcina. Care este legatura lor cu dezastrul din maternitate, ce decizie au luat familiile celor 2 si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri. Problema mea, repet, strict cinematografica, este ca filmul o da in telenovela. Dupa gusturile mele prea mult. Nu intra in detalii, prefer sa va convingeti singuri.
Scurtcircuit ramane un film foarte bun, impresionant, tragic, extrem de bine jucat. Pacat ca aluneca periculos de mult spre telenovela ieftina. Ori poate-s eu prea pornit impotriva ideii de telenovela.
Scurtcircuit va intra in cinematografele romanesti in luna februarie a anului 2018. Salutari CINEMILE tuturor!
Be the first to leave a reply