Incep abrupt acest articol spunand ca-mi este foarte greu sa scriu despre un film precum Everything Everything – Absolut tot fara sa fac spoiler. Nu voi face, desi asupra deznodamantului ar merita sa scriu, candva, un articol distinct. Problema este esentiala, asupra ei merita zabovit.
Pana atunci partea care poate fi spusa este urmatoarea: o pustoaica, pana la 18 ani, a locuit in aceeasi casa, fara sa aiba voie sa iasa de acolo. Mama ei, care-i era si medic, i-a interzis orice contact cu lumea exterioara din cauza unei boli extrem de rare, care o facea pe pustoaica sa se imbolnaveasca la cel mai mic contact cu exteriorul. Ce poti face intre 4 pereti? Ce viata este aceea in care stai toata ziua in casa fara sa ai un contact direct, real, cu nimeni?Continue reading Everything Everything – Absolut tot
Relatia mea cu florile e una complicata (asa cum s-ar exprima facebook-ul). Am capatat o repulsie fata de ele, repulsie de care incerc sa scap. Antipatia mea fata de ele este data de locurile unde am fost nevoit sa dau flori. Sa vi le zic:
In scoala dadeam flori profesorilor. Nu le dadeam din placere niciodata, ci tot timpul obligat. Gestul ala frumos era, de fapt, unul fortat. Ii apreciam pe acei profesori? Cu siguranta nu, desi acum mi-am schimbat parerea despre multi dintre ei. Oricum, dac-ar fi fost sa iau flori doar celor care merita, as fi luat flori la maximum un sfert.
Flori se dau la nunta. Oricum am lua-o, tot ceva obligat este.
Trebuie sa zic si de inmormantare, nu? Da, multa vreme am asociat florile, care sunt ceva frumos si care ar trebui sa indemne la ceva pozitiv, cu inmormantarea. De ce as lua flori cuiva care este in viata? Las’, ii iau cand moare.
Introducere 2 – Sunt fan Hunger Games
In cazul multor ecranizari aplic urmatoarea metoda: vad primul film, daca imi place, ma apuc de carti. Daca-mi displace, nu ma obosesc sa citesc cartile. La Hunger Games a fost dragoste la prima vedere: primul lucru pe care mi l-am dorit dupa ce am vazut prima parte a fost sa vad cum se termina. La Divergent, de exemplu, sentimentul a fost total opus: ura la prima vedere. Atat de mult mi-a displacut prima parte incat am refuzat sa ii vad continuarea. Nu doar ca nu vreau sa vad cum se termina, dar am capatat o repulsie enorma fata de serie. Candva, cand ma voi calma, probabil voi revedea prima parte si o voi putea judeca obiectiv.
Si, era sa uit: PRIMUL articol de pe acest blog a fost, pe 29 noiembrie 2014, recenzia la filmul Hunger Games – Mockingjay 1!
Semnificatiile unui trandafir alb
Un trandafir alb semnifica puritatea. Legendele sunt multe, unele antice, cum ca trandafirul alb ar proveni de la Zei (de la Zeita Afrodita), altii zic ca ar proveni din Rai. Oricum ar fi, trandafirul alb are, in aproape toate culturile, o semnificatie pozitiva.
In Hunger Games, insa, un banal trandafir alb are cu totul alta insemnatate. Pentru ca nu-mi plac spoilerele, nu voi dezvalui nimic din secretele minunatului trandafir. Va las sa le descoperiti citind cartile si vazand filmele. Daca vreti nitel spoiler, puteti intra AICI si AICI.
Am adus, insa, in discutie trandafirul pentru un gest pe care distribuitorul filmului, Cineforum, l-a facut astazi. Asadar …
Nu vei iubi florile pana nu primesti …
Nu stiu cati barbati se pot lauda ca au primit flori. Nu stiu cate femei se pot lauda ca au dat flori barbatilor. Un buchet de flori dat unui barbat este considerat un gest … absurd.
V-ati gandit vreodata sa trimiteti un cos cu flori unui barbat? Unui amic care v-a ajutat candva, sotului care v-a fost si va este alaturi … Poate tatalui caruia ii sunteti recunoscatori … Poate unui profesor pe care-l respectati …
Nici eu nu m-am gandit astazi pana nu am primit, de la Cineforum, un trandafir alb, exact ca cel al presedintelui Snow. Unora li s-a parut absurd, eu l-am pus degraba pe facebook si m-am bucurat sincer. M-am bucurat mai mult decat atunci cand am primit multe alte cadouri.
Acum incep sa inteleg fetele care se topesc la primirea unei flori. Nu musai trandafiri, pot fi trei banale garoafe, poate fi un ghiocel care sa vesteasca primavara.
Si partea si mai misto, de fapt obiectivul celor de la Cineforum, este ca m-am simtit, prin acest mic gest, direct in actiunea filmului. M-am simtit alaturi de Katniss si ai sai aliati, alaturi de revolta lor, m-am simtit la fel de revoltat pe presedintele Snow precum este si ea. Nu fac spoiler, nu va zic finalul, va spun doar ca la final m-am simtit la fel de … ca si ei. Va las voua sansa sa descoperiti finalul.
Totusi, imi permit un sfat: daca vreti sa faceti o surpriza persoanei dragi, trimiteti-i un bilet la Hunger Games, alaturi de un trandafir alb. Daca este cunoscatoare a fenomenului, va aprecia gestul.
Concluzii
Pana nu primesti o floare nu iti poti imagina sentimentul pe care-l are cineva cand o primeste. Iar cand acea floare are o semnificatie speciala, gestul capata greutate.
Daca vreti sa aplicati ideea mea, puteti apela la BucheteTrandafiri.RO, o florarie online din Bucuresti cu livrare la domiciliu. Cereti, la livrare, sa fie adaugate si 2 bilete la film. Sigur nu va vor refuza.
Acum trebuie sa fiu sincer cu voi pana la capat: articolul Am primit un trandafir alb. Hunger Games. este proba in cadrul competitiei Super-Blog 2015. Proba a sosit inca de marti, insa pana astazi nu aveam nici cea mai vaga idee despre ce as putea scrie. Despre cum REFUZ eu sa daruiesc flori? Despre cum mi se par inutile? Multumesc, Cineforum, nu doar pentru gest. Si multumesc Suzanne Collins pentru minunata carte 🙂 Nu stiu daca am zis vreodata asta! 🙂 Salutari CINEMILE tuturor si va las in compania trailerului ultimei parti din seria Hunger Games (pe care voi avea privilegiul s-o vad maine seara; in trailer veti vedea si frumosul Trandafir alb de care v-am tot vorbit aici)!
Cand era in pregatiri acest articol nu stiam ca va fi leapsa. Fiind nominalizat de catre Angela, am zis ca nu e frumos sa refuz. Insa voi modifica leapsa un pic, adaugand cateva categorii distincte. Continue reading Cele mai asteptate filme din 2015
Scriam mai demult, in deplasare (nu mai gasesc articolul) despre filmele facute dupa jocuri. Ultimii ani s-au dovedit foarte prolifici din acest punct de vedere. E drept, este dublu sens: se fac filme dupa jocuri, dar si jocuri dupa filme. Pentru ambele situatii voi folosi sintagma Movie Games. Suna mai bine si tind sa cred ca nu poate fi tradusa.
Exista filme transpuse cu succes pe calculator ori consola, asa cum exista jocuri transpuse magistral pe marele ecran. Care este, de fapt, miza si care sunt riscurile? Continue reading Movie games
