Three Billboards Outside Ebbing Missouri – Trei panouri in afara orasului Ebbing Missouri

Se spune, pe de-o parte, ca presa nu ajuta deloc la gasirea criminalilor. Ca ziaristii curiosi mai mult strica anchetele decat sa ajute. Ca o ancheta serioasa, profesionista, se face pe muteste.

Pe de alta parte, se spune ca insistenta presei favorizeaza concentrarea pe cazurile vedeta si ignorarea altor cazuri, poate la fel de importante. In Romania, acum ceva ani, resurse importante ale politiei romane au fost folosite pentru a o gasi pe celebra avocata Elodia. N-a fost gasita nici acum, dar presiunea media, facuta nu doar de OTV, ci si de alte televiziuni, a silit politia s-o caute, sa aloce cazului importante resurse (materiale si umane).

Uneori, singura sansa ca un caz sa fie redeschis, rediscutat, revizuit (sunt folositi, in functie de context, diversi termeni) este presiunea media. Iar atentia mass-media poate fi obtinuta prin mai multe cai.

Mildred, personajul principal al filmului Three Billboards Outside Ebbing Missouri – Trei panouri in afara orasului Ebbing Missouri, are o idee originala: cumpara publicitate pe 3 panouri, aflate pe un drum pe care nu trecea mai nimeni. De cand se construise drumul nou, autostrada, pe drumul vechi nu mai circula multa lume. Doar ca acolo, in dreptul acelor panouri, fusese gasita fiica ei, mutilata si carbonizata.

Cat de eficiente se pot dovedi 3 panouri prin dreptul carora nu trece aproape nimeni? Cine sa le bage in seama?

Teoretic nimeni, practic panourile cu pricina au starnit inclusiv atentia jurnalistilor nationali. Daca acolo era o reclama la Coca-Cola, nimeni n-o baga in seama. Ar fi fost considerata ineficienta, bani aruncati pe geam.

Avand in vedere situatia, practic panourile s-au promovat singure, nu era vorba ca oamenii care treceau pe acolo observau fara sa vrea panourile, ci era situatia inversa: oamenii treceau pe acolo sa le vada. Locul devenise, in sine, un punct de atractie. Din acest punct de vedere, mi-as dori sa aud parerea unor publicitari, ai unor oameni de comunicare, sa vad cum interpreteaza ei acest film.

Ce scrisese ea pe acele panouri? Pai faptul ca nu se rezolvase misterul crimei, dar, cel mai important, numele sefului politiei, considerat responsabil. Problema era ca acesta era grav bolnav de cancer, nemaiavand foarte mult de trait.

Problema care se pune este, de la un punct incolo, si de natura morala. Cat de etic, de omeneste, este ce a facut mama indurerata? Raspunsul ei, extrem de cinic, mi s-a parut de-un umor negru iesit din comun: pai daca pun numele lui dupa ce moare nu mai intereseaza pe nimeni! (am citat din memorie)

Acum, trebuie sa tineti cont de faptul ca vorbim despre un oras mic. Ganditi-va ca situatia nu se intampla in Bucuresti, ci intr-un oras de provincie, unde fiecare se cunoaste cu fiecare. Unde numele politistului de pe panou este cunoscut. Caci daca in Bucuresti, ca sa continui paralela cu tara noastra, este scris pe un panou numele sefului politiei capitalei, nu e nimeni interesat. Stie cineva cum arata seful politiei capitalei? Candva, un fost sef al politiei capitalei ajunsese ministru de interne, Toba il chema. Abia atunci am aflat cine A FOST seful politistilor din Bucuresti.

Va las pe voi sa descoperiti ce efecte au toate acestea si cum trei nenorocite de panouri dau peste cap un intreg oras. Si o intreaga sectie de politie, caci un al doilea personaj principal este un politist, care isi schimba radical perceptia in timpul filmului.

Doua interpretari fabuloase, de Oscar, o regie la fel de buna si o poveste foarte buna, care se termina, insa, in coada de peste. Caci acesta este unicul defect al filmului: un final deschis, clar necomercial, specific parca filmelor romanesti.

Per total, Trei panouri in afara orasului Ebbing Missouri ramane unul dintre cele mai bune filme ale anului 2018. Un film de referinta, pe care il vom da ca reper in anii urmatori.