Ultimul duel (The Last Duel)

Ultimul duel (The Last Duel) este cel mai recent film al celebrului regizor Ridley Scott, film bazat pe fapte reale.

Ultimul duel consemnat oficial in Franta este cel intre fostii prieteni Jean de Carrouges (cavaler, om respectat pentru curajul de care dadea dovada pe campul de lupta) si Jacques Le Gris (un nobil normand, fost luptator, faimos pentru inteligenta si elocventa sa). Atunci cand Le Gris este acuzat de Marguerite, sotia lui Jean de Carrouges, de viol, singura rezolvare posibila ramane … duelul. Nu va zic deznodamantul lui, nu va zic intreg istoricul relatiei dintre cei 2 (fosti camarazi), toate acestea urmand sa le aflati singuri mergand la cinema.

Pentru mine, importante sunt alte aspecte, in numar de 3, ordinea lor fiind complet intamplatoare.

Ultimul duel (The Last Duel) 2021

Primul aspect este cel legat efectiv de duel, despre modul in care era el vazut la acea vreme. Practic, duelul era vazut drept o judecata divina a unei probleme. Atunci cand judecatorii pamanteni nu puteau rezolva o speta, trebuia lasata divinitatea sa decida. In acest caz, daca Marguerite nu mintea, atunci sotul ei urma sa castige duelul. Daca, insa, sotul ei pierdea duelul, urma ca si ea sa fie omorata si averea sa-i fie confiscata.

Un alt lucru important, care pe mine m-a uimit, este cel legat de credintele oamenilor din acele vremuri. Despre cum medicina se imbina cu religia, despre cum oamenii considerau „evident” faptul ca din viol nu poate rezulta un copil („esti STIINTA”), care copil rezulta neaparat in urma unui act sexual care s-a incheiat cu … placere.

In zilele noastre, cand se vorbeste mult si des despre religie si medicina, un astfel de film mi se pare mai mult decat nimerit. Noroc ca nu se vorbea si despre vaccinare acolo.

Al doilea aspect relevant (caci cele de mai sus le iau impreuna) este legat de modul in care ne este spusa povestea. Practic, avem trei perspective: prima este ADEVARUL lui Jean de Carrouges, a doua este ADEVARUL lui Jacques Le Gris, in timp ce a treia perspectiva este ADEVARUL din perspectiva Margueritei. Adica ADEVARUL.

Este interesant cum cei 2 nu mint, nu sunt contrazisi flagrant, insa fiecare perspectiva aduce ceva in plus. Vedem aceleasi scenete, aceleasi replici, aceeasi poveste, cu ceva in plus. Mi-a placut enorm aceasta constructie a povestii, la fel cum imi place si cartile scrise din perspective multiple.

Al treilea aspect, la care ma voi referi pe scurt, este legat de interpretarile celor 3 personaje. Mi-a placut foarte mult Matt Damon in rolul lui Jean de Carrouges (excelent, foarte credibil, cand razboinic dur, cand sot iubitor), mi-au placut mult Adam Driver (in rolul lui Jacques Le Gris) si Jodie Comer (in rolul Margueritei de Carrouges), insa mai mult mi-a displacut Ben Affleck in rolul contelui Pierre d’Alençon. Iar daca este sa-mi displaca vreun rol, nu interpretarea lui, ci rolul in sine, acela este rolul Regelui: un rege mult prea tanar, mult prea putin serios si mult prea … modern. Este o caricatura a regelui, nu un rege propriu zis. Este interpretat de Alex Lawther, un actor nascut in … 1995. Se pare  ca am gresit, ca regele chiar era un tanar nebun, ecranizat destul de fidel. Mea culpa pentru ce spusesem initial.

Nu inchei pana nu va dau un hint: filmul de debut in lungmetraj al regizorului Ridley Scott poarta numele Duelistii (The Duellists), film aparut in 1977. Nu l-am vazut, insa am vazut in cateva recenzii ale filmului Ultimul Duel referiri la el. Il voi vedea zilele urmatoare si voi scrie un articol distinct despre el.

Per total, Ultimul duel (The Last Duel) este un film foarte bun, care a reusit sa ma tina in scaun peste 2 ore fara sa ma plictiseasca nicio secunda. Premise erau: filmele medievale nu-s printre preferatele mele; repetarea acelorasi scene de 3 ori; un oarecare iz feminist care razbatea. Dupa vizionarea trailerului ma temeam de ultima chestie, insa nu a fost cazul. Pacat de rolul regelui (de fapt, rol de bufon), care duce filmul un pic in derizoriu. Niste oameni se omoara, curge mult sange, toti il venereaza, iar el, regele, capul tuturor, Trimisul lui Dumnezeu pe Pamant, este un bufon.

Ultimul duel (The Last Duel) a intrat in cinematografe din 15 octombrie, fiind distribuit in Romania de Forum Film. Eu l-am vazut la CineMax Veranda (de la Bucur Obor), loc unde va recomand si voua sa mergeti. Programul complet al cinematografului il gasiti pe site-ul lor oficial. Eu voi reveni zilele urmatoare cu un articol despre Duelistii.

ps: Daca sunteti curiosi cat de fidel reflecta realitatea filmul Ultimul Duel, va recomand 2 articole: LAtimes si Slate.com

4 thoughts on “Ultimul duel (The Last Duel)”

  1. Chiar eram curioasă de părerea ta în legătură cu Ultimul duel. Cu un lucru nu sunt de acord, cu critica adusă tânărului rege. Nu ți-ai făcut lecțiile. 🙂 Regele Carol al VI-lea avea în 1386, când se petrece acțiunea filmului, 18 ani. În plus, nebunia lui și crizele psihotice sunt documentate istoric. Din punctul meu de vedere, bufoneriile regelui sunt un atu pentru filmul lui Scott.

    1. Nu m-am documentat privitor la rege, mea culpa. Daca e asa inseamna ca respecta adevarul istoric.

      In alta ordine de idei, te voi ruga pe viitor sa nu-ti mai faci reclama la blogul tau la mine acasa. E ca regula generala. Eu nu las linkul meu la toate articolele care abordeaza aceeasi tema.

        1. Nu l-am sters, ci am taiat ultima parte. Si am modificat si ce era de modificat in articol 🙂

RaspundE-MI-L

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.