Victoria Baltag despre Wendy – American Independent Film Festival 2020

Plecat fiind la Timisoara, in interes de serviciu teatral, am trimis-o pe Victoria (regizoare si producatoarea filmului Experimentul Pitesti) la cateva filme de la AiFF 2020. Primul articol trimis de ea, mai precis randurile de mai jos, sunt despre filmul Wendy, Peter Panul modern. 

Sunt fericita ca am avut ocazia sa vad filmele din cadrul Festivalului de Film American Independent de la Bucuresti si ii multumesc lui Emil pentru oportunitate.

Este revelator sa vezi astfel de filme care te inspira, iti deschid drumuri si minti, iti alina inima sau iti ofera o experienta de neuitat. Filmul iti ofera inainte de toate o experienta. Aceasta experienta nu este pe deplin efactuata decat intr-o sala de cinema, cu sunetul necesar, cu luminile necesare, sau dupa caz, in intuneric,  fara sa fii distras de mediul inconjurator. Sa urmaresti un film despre Egiptul Antic de pilda, in sunet de sirene fiindca proiectia este in aer liber, in mijlocul orasului, nu poate fi numita experienta de film. Un film se vede in toata splendoarea lui numai intr-o sala de cinema, nu pe laptop, nu pe telefon, nu in medii care te distrag. Ma intreb de ce nu au fost salile de cinema deschise, cand in avion, in mall si in club oamenii pot sta impreuna – si vorbim tot de spatii inchise.

Eh…conditiile din 2020 cu pandemia si regulile impuse ulterior, a facut multe dintre evenimentele de film sa fie ori amanate ori desfasurate deficitar, insa eu am apreciat foarte mult ca acest festival a reusit totusi sa aiba loc.  Pentru mine a fost extraordinar sa pot sa vizualizez filmele din festival si multumesc mult organizatorilor pentru tot efortul depus.

Ca regizor de film independent a fost revelator sa vad ca se poate face film de calitate cu bani putini, cu  suflet mare si cu pasiune nemarginita.

Daca esti platit mai putin, nu inseamana ca trebuie sa faci lucrurile mai prost. Acesta este un lucru primordial cred, pe care trebuie sa il cunoastem si sa il acceptam in industria de film independent.

Am ales sa scriu astazi despre WENDY, lung-metraj regizat de Benh Zeitlin. Filmul a avut premiera la Festivalul International de film (independent) de la Sundance in 2020.

As putea scrie 10 pagini despre acest film, despre regizor, echipa, actori..si tot nu ar fi suficient.

Benh este la al doilea lung-metraj al sau. Primul film, Beasts of the Southern Wild a fost  nominalizat la Oscar si are in prezent zeci de alte premii internationale. Despre Beasts of the Southern Wild stiu ca a fost un film cu micro buget, realizat cu prietenii lui  si idea a fost sa fie un material de divertisment pentru ei. Au facut filmul cu pasiune pura, cu zero asteptari.

Cum lucreaza Benh? Scrie scenariul, face regia,  lucreaza cu actori care nu au mai fost niciodata actori, compune muzica, are control la productie. Face filme din pasiune, cu bugete mici si cu masiune mare. Are o echipa de oameni care ii sunt prieteni si gandesc precum gandeste el, simt precum simte el, cred in calitate si mesaj mai presus de toate. Nu se plang.  Sa ne amintim ca filmele lui sunt productii americane si un milion de euro este egal cu cca 200 000 de euro in Romania (am facut comparatia analizand costurile chiriilor, diferentele salariale si preturile intre Manhatten, cartierul unde s-a nascut Benh si Bucuresti).

Benh este un modest. La sesiunea de Q&A din cadrul festivalului, nu a mers conexiunea Skype si 20 de minute ne-am chinuit sa il prindem on-line. Un fitos s-ar fi suparat si ar fi inchis pagina, Benh a ramas insa cu zambetul pe buze, si-a cerut scuze pentru inconvenienta si a raspuns sistematic si cu ochii scaparand la toate intrebarile publicului.

Revenim la Wendy. Filmul a durat 7 ani pana sa iasa in cinematografe. Sapte ani. Scenariul a fost scris dupa povestea initiatiatica a lui Peter Pan. Este un film fantezie realista, daca as putea spune, o poveste ludica. Wendy este un film despre copii, cu copii, pentru oameni maturi…desigur si pentru copii.  Este un film despre libertate, vis, iubire (in special cea parinteasca), suferinta, nemurire, iertare, resemnare. Wendy parcurge un drum initiatic cu fratii ei gemeni in trenul lui Peter Pan catre Insula Misterioasa unde copiii pierduti raman la aceeasi varsta pururi. Experientele prin care trec acolo ii dezvolta spiritual si ii face sa pretuiasca legaturile umane la nivel de inocenta ludica-infantila.

Trebuie sa spun ca actorii nu au mai jucat niciodata in filme, mai ales copiii. Cadrele apropriate, concentrarea pe detalii, imbinarea cadrului natural al locului unde s-a filmat (el filmeaza mereu in locatii autentice, naturale, nu face platouri de filmare – laudabil as putea spune!) cu fantezia realizata prin CGI, creeaza o imagine de ansamblu captivanta a filmului. Cele 111 minute fatidice (in numerologie 11 este un numar iluminat, cu atat mai mult trei de 1) prezinta viata micutei Wendy care trece prin mai multe etape de dezvoltare interioara (riscul, dorinta, afectiunea, atasamentul, dorul, prietenia, acceptarea, speranta).

Muzica este compusa tot de Benh, in colaborare cu vechiul lui prieten, Dan Romer. Scenariul este scris de Benh impreuna cu sora lui, Eliza. Cand faci film, risti. Cand faci o afacere risti. Filmul este un business social, aduce valoare adaugata dincolo de bani. Ca sa faci cultura si educatie trebuie finantare si servicii.  Cultura si educatia nu vin natural si nu produc neaparat bani, mai mult consuma, insa dezvoltarea unei natii este direct proportionala cu educatia si cultura.  Asadar, este necesar ca producatorii de cultura si educati sa fie sprijiniti, chiar daca produsele loc nu sunt musai aducatoare de profit monetar. Asadar, in filmul independent vorbim despre un business social si ca in orice business, cei trei F sunt foarte necesari: Friends, Family and other Fools (prieteni, familie si alti naivi). Eh, pentru Benh cei trei F i-au fost de ajutor si pentru acest film.

Felicitari regizorului pentru munca de peste 7 ani, cu o echipa de cca 250 de oameni (cast si crew), pe durata a 7 ani (repet), cu un buget in just de 6 milioane de dolari. Faceti si voi matematica. Cand este pasiune, totul este posibil.

Si nu uitati, mergeti la cinema, doar acolo vedeti FILME. Doar acolo traiti experiente. Si inca ceva, platiti bilet. Doar asa cinematografia independenta traieste. Cand voi, consumatorii de filme piratati, noi, producatorii de filme independente murim. Despre asta e vorba.  Ati vazut, un film dureaza ani de zile de munca, in cazul meu, cate 17 ore pe zi, in fiecare zi. Nu exista sarbatoare, week-end sau concediu. Esti acolo zi si noapte, fizic si psihic. Traiesti din adrenalina, nu dormi si uiti sa mananci. Cu toate acestea, nu regreti nimic, muncesti din pasiune, risti, esti trup si suflet pentru proiect. Echipa de film este familia ta si filmul este copilul vostru.  Si daca o faci bine, da, ramai in istorie.

Filmul Wendy nu va intra, din pacate, si in circuitul normal al cinematografelor. Sau cel putin nu s-a anuntat inca acest lucru. Poate vom avea noroc si va aparea pe Netflix ori HBO GO…

One thought on “Victoria Baltag despre Wendy – American Independent Film Festival 2020”

RaspundE-MI-L

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.