Birdbox Barcelona
Nu auzisem de Birdbox Barcelona, nici macar de intentia producerii acestui film, pana sa merg in orasul cu pricina. Eram prin frumosul oras spaniol (catalan) cand am vazut multe afise prin centru. Erau puse cu precadere prin statiile de autobuz, in alte tari nu prea intalnim afise pe stalpi si pe pereti precum in Romania.
Vizitand orasul, un oras cu un vibe extraordinar, un oras pe gustul meu din aproape toate punctele de vedere (daca n-ar fi barajul lingvistic si daca n-ar fi zaltatii cu dorintele lor de independenta, probabil Barcelona ar fi pentru mine orasul ideal in care sa ma mut), imi doream din ce in ce mai mult sa vad filmul. Voiam sa-l vad cat inca eram sub vraja acelui superb oras.
In Barcelona am stat 3 zile, apoi duminica seara am ajuns in sudul (mult prea) insorit al Frantei, in casa unor prieteni. Intr-una dintre zile, cand afara era mult prea cald chiar si pentru stat la piscina (da, ei au si asa ceva, casa este realmente de vis!), m-am refugiat in casa si am zis sa dau o sansa acestui film. Trecusera 3 zile (era miercuri), dar paream inca sub influenta magica a Barcelonei.
Paradoxul este, insa, altul: desi am citit cartea si am vazut filmul precedent, vraja orasului ma facea sa ma gandesc DOAR la Barcelona. Vedeam Birdbox Barcelona nu cu gandul la precedentul film si la acele creaturi, ci cu gandul la orasul in sine: refuzam cumva sa cred, sa accept, ca ceea ce vad pe acel ecran este orasul din care plecasem (vrajit!) cu cateva zile in urma. Era oare posibil acest lucru?
Sa ne intelegem: Barcelona are farmec atunci cand este aglomerat. Forfota aceea inseamna Barcelona. Nu ma pot imagina plimbandu-ma printr-o Barcelona goala, lipsita de oameni. Adica de viata.
Drept urmare, mi-am amintit de imaginile din pandemie, cu orasele goale. Doua dintre ele, Parisul si Barcelona, orase vizitate de mine, mi-au atras atentia. Golite de oameni, ele mi s-au parut ceva sec, ceva lipsit de viata. Le priveam si ma gandeam care este diferenta dintre un om viu, care arata bine, cu un corp superb, cu un zambet superb, si acelasi om, cu acelasi corp, mort. Si desi filmul voia sa-mi spuna (si) altceva, eu eram setat sa fiu atent la aceste detalii, sa recunosc zonele din Barcelona si sa ma intristez vazandu-le goale, lipsite de suflet.
Tematica filmului Birdbox Barcelona este un pic alta, una care iarasi m-a dus cu gandul la pandemie. In prima parte, se face referire, desi foarte vag (referire pe care eu o uitasem cu desavarsire), la niste oameni care au putut sa vada acele creaturi si NU s-au sinucis. Pentru cine nu stie, ideea de baza este ca au aparut niste creaturi, nu se stie de unde, nu se stie cum arata, care te fac sa te sinucizi. Uneori sinuciderea este violenta, afectandu-i si pe altii. Singura sansa este sa mergi legat la ochi, sa nu le privesti.
Eh, exista si o categorie de oameni, Vazatorii, care au supravietuit dupa ce le-au privit. Despre acesti oameni este vorba in acest film, Birdbox Barcelona. Nu va dezvalui ce fac si cum se comporta, asta va trebui sa descoperiti singuri.
Logica mea interna imi spune ca urmatorul film ar trebui sa fie despre un eventual vaccin, unul care sa impiedice creierul sa actioneze conform „indicatiilor” acelor creaturi. De altfel, in acest Birdbox Barcelona se face o vaga referire la asa ceva: oamenii de stiinta ii studiaza pe acesti vazatori, considerand ca ei au ceva in ADN-ul lor. Poate va mai amintiti de pandemia de coronavirus, cand unii oameni trecuti prin boala donau sange, care urma sa ajute bolnavii actuali. Ma rog, am inteles ca nu era foarte eficient acest tratament, insa ideea este ca s-a incercat si asa.
Evident, un eventual vaccin, fie unul complet „artificial”, fie unul bazat pe sangele „vazatorilor”, ar urma (ar trebui!) sa aiba si efecte adverse. Unele ar putea fi mai periculoase decat „boala” in sine.
Oricum, altceva vreau sa spun in loc de concluzie: uneori e chiar bine sa vedem cate un film in vacanta, mai ales daca este unul tematic. Eu, unul, simt ca am vazut acest Birdbox Barcelona exact cand a trebuit. Daca-l vedeam inainte (desi am mai fost in Barcelona!) ori daca-l vedeam mult dupa l-as fi tratat ca pe un film oarecare. Ceea ce, nu neg, poate ar fi fost mai bine pentru unii, care ar fi citit aici un articol mai obiectiv, mai putin implicat emotional. Mai cinefil, as zice.
Altfel, obiectiv vorbind, Birdbox Barcelona nu este un film exceptional, cum nici primul n-a fost. Insa puncteaza bine la originalitate. Este atat de original, de diferit, incat TREBUIE sa-l vezi!
2 thoughts on “Birdbox Barcelona”