Cascadorul – The Fall Guy
Spun din start: The Fall Guy NU se traduce Cascadorul, asa cum au tradus ai nostri, ci se traduce „Calul de bataie”, „tapul ispasitor”. Cascadorul ar fi „Stunter” sau „The Stunt Man”. E drept, The Fall Guy te duce cu gandul SI la cascadorii, la omul care cade, asa ca traducerea nu este nicidecum gresita. Este pur si simplu o sintagma imposibil de tradus cu exactitate.
Legat de traducerea The Stunt Man, chiar exista un astfel de film, aparut in 1980, tradus tot Cascadorul. Pe site-uri gen Cinemagia, daca veti cauta Cascadorul, este posibil sa dati mai intai de acel film. Recunosc ca nu l-am vazut, insa sinopsisul pare interesant, are referinte bune, asa ca-l pun pe lista. O lista mare si interminabila de filme pe care imi propun sa le vad.
Deci subiectul nu este nou. Evident, nici ideea de a face filme despre filme, „movies about movies”, nici ideea de a face referiri la diverse filme, fie serios, fie ironizandu-le subtil nu reprezinta ceva original.
Ryan Gosling este Cascadorul Colt Seavers (dupa ce a fost Ken in Barbie – dubioasa secventialitate!), dublura unui actor foarte celebru, dar extrem de … dubios. Sufera un accident care-l scoate din breasla, ajungand sa aiba o slujba banala. Este rechemat pe platourile de filmare pentru ca iubirea vietii lui a ajuns regizoare si are nevoie de el. Sau asta i se spune lui la telefon.
El trebuie sa-l gaseasca pe actorul principal, cel pe care-l dubleaza, trebuie sa dezlege misterul unei conspiratii unde pica drept „tap ispasitor”, „cal de bataie”, dar in acelasi timp nu poate sa-i compromita filmul iubirii vietii sale. Daca le va face pe toate ramane sa descoperiti singuri.
Principalele trei calitati ale filmului sunt chimia dintre Ryan Gosling si Emily Blunt, muzica si modul in care ne este prezentata meseria de cascador.
Stiu, ar fi trebuit sa incep cu ultima chestie, caci filmul pare a fi un omagiu adus acestei ocupatii. Din acest punct de vedere, filmul este unul reusit. Pune intr-o lumina favorabila o categorie de oameni absolut necesari in industria cinematografica, oameni care insa stau mai tot timpul in umbra. Un lucru foarte interesant este faptul ca ne sunt prezentate cam toate tipurile de cascadorii. Didactic. Sa le intelegem si sa ne amintim de acest film cand le vedem in alte productii. Este o prezentare succinta, pe intelesul tuturor, a ocupatiei de cascador.
Muzica este perfecta, melodiile parand a se potrivi PERFECT in peisaj. Nu ma uit la un film pentru muzica, dar apreciez cand ea pare a fi perfect aleasa. Ca-n acest caz.
Legat de chimia dintre cei 2, aici am totusi ceva de comentat. De obiectat. Pentru un film numit Cascadorul, a fost cam multa siropeala. Prea romantic pentru gusturile mele. Prea romantic pentru asteptarile pe care le aveam de la acest film.
Ma asteptam la ceva mai multa actiune, la scene mai intense si la ceva mai mult pe partea de vizual. Poate si un 3D care sa te faca sa te simti acolo, in poveste. L-am vazut la IMAX, dar IMAX 2D. Chiar asa: cam putine filme 3D in ultima perioada. Prea putine as zice. Iar legat de IMAX, nu-mi dau seama daca pe un ecran normal s-ar pierde foarte multe. Ar trebui sa merg sa ma conving, insa intuitia mea imi spune ca nu.
Ca sa rezum, vizual este la nivel de 2015-2018. In 2024 am pretentii ceva mai mari de la un film care se numeste Cascadorul.
Recunosc ca n-am prins toate referintele cinefile, fie nu am vazut unele filme, fie nu am o memorie atat de buna, asa ca pot spune ca nu l-am savurat pe de-a-ntregul. Cinefilii inraiti vor savura Cascadorul, se vor bucura de fiecare referinta cinefila. Pentru ei, astfel de productii sunt un deliciu. Iar partea siropoasa a filmului va fi savurata de cei mai romantici dintre cinefili. Pentru mine, Cascadorul este un film decent spre bun. Chiar daca nu este cu totul original, PENTRU MINE este ceva diferit. Ceva necesar. Apreciez ideea de baza a filmului, chiar daca as fi preferat ceva MULT mai putin siropos.
Cascadorul intra in cinematografe din 26 aprilie 2024, fiind distribuit in Romania de Ro Image!
Be the first to leave a reply