Clientul – The Client (1994) – HBO MAX
Clientul – The Client (1994) este ecranizarea cartii omonime scrise de John Grisham. Spun din start: pentru mine a fost printre cele mai slabe carti scrise de celebrul autor american. Nu este neaparat slaba in sine, ea este in continuare un thriller juridic bun, corect conceput, ci pur si simplu altele mi-au placut mai mult. Mult mai mult, ca sa zic asa.
Clientul – The Client (1994) ne spune povestea a doi copii care asista, fara sa vrea, la o sinucidere. Mark Sway este eroul acestui film, fiind fratele mai mare. El este cel „vinovat” de toate intamplarile, caci el nu doar ca a asistat la sinucidere, dar a si incercat s-o impiedice. Un avocat al MAFIEI incercase sa se sinucida, montand un furtun pe teava de esapament, astfel incat tot fumul sa intre in masina si sa-l asfixieze. Insa Mark se strecoara pe langa masina si scoate acel furtun. Dupa ce reuseste sa faca asta si a doua oara, este prins de avocat si bagat in forta in masina. Acolo afla un secret care i-ar putea aduce necazuri.
Fratele mai mic al lui Mark face o criza puternica, efectiv nu mai este capabil sa spuna nimic, asa ca este internat intr-o sectie de psihiatrie. Pe Mark il cauta acum atat politia, pentru a le dezvalui secretul, cat si MAFIA, care doreste sa-l reduca la tacere.
Speriat, Mark se duce la un cabinet de avocatura si isi ia o avocata care reuseste sa puna bete-n roate politiei si FBI-ului. Cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri.
Acum, trebuie sa va spun 5 lucruri despre acest Clientul – The Client (1994):
- Este o ecranizare fidela, as zice prea fidela, a cartii. Regizorul Joel Schimbacher a parut emotionat, poate intimidat de John Grisham, asa ca a parut ca ii este TEAMA sa schimbe ceva.
- Nu sunt foarte mare fan al filmelor vechi, dar asa rar cum le vad, incerc sa ma bucur de ele, de atmosfera lor AUTENTICA. Ca sa intelegeti diferenta: daca faci in 2023 un film care se petrece la inceputul anilor 90, atmosfera va fi ceva fake. Daca, insa, vezi un film din anii 90, care se petrece ATUNCI, „in prezent”, totul va fi mai autentic, pentru ca acei actori nu se prefac, toate decorurile, toate orasele, toate masinile, toata muzica, totul este NATURAL.
- Toate interpretarile din film sunt bune, cu Tommy Lee Jones in frunte (cel mai celebru nume de pe afis), insa niciuna nu iese in evidenta. Nimic nu te da pe spate, chiar daca totul pare corect construit, corect conceput.
- Mark, personajul principal, mi se pare foarte dubios construit, nerealist: pe de-o parte, are replici de adult, de om matur, care suna ciudat spuse din gura unui copil, iar pe de alta parte are comportament de copil, ceea ce si este. Este un personaj aproape fantasy, fiind unul dintre motivele pentru care cartea nu m-a dat pe spate. Cumva, toate defectele pe care le observasem in carte au fost accentuate in filme. Nu stiu daca EU sunt de vina, caci sunt o persoana foarte vizuala, sau este de vina filmul ca atare, care a ingrosat totul, dar efectul este cel pe care vi l-am spus.
- Nu in ultimul rand, pot spune ca m-a dezamagit modul in care este vazuta Mafia: o organizatie slaba, putin numeroasa, care poate fi invinsa usor de un pusti de 11 ani care are alaturi o avocata aproape anonima. Serios: nu ca sunt fan MAFIA, doar ca, nu stiu cum sa va explic, mi se pare complet nerealist. Este o caricatura a MAFIEI, ca sa zic asa. Una nerealista, deloc credibila.
Cu toate astea, m-am bucurat ca am gasit Clientul – The Client (1994) pe HBO MAX. Imi doream sa-l vad, chiar daca m-a dezamagit mai mult decat cartea. Vi-l recomand si voua: daca NU ati citit cartea si nu sunteti atat de pretentios ca si mine, s-ar putea sa va placa. Obiectiv vorbind, nu e un film, nu are nimic gresit, nimic care sa va dezamageasca profund.
Be the first to leave a reply