Every day – Zi de zi – In pielea cui ai vrea sa te afli pentru o zi?

Every day – Zi de zi

Se da urmatoarea situatie ipotetica: timp de 24 de vei afla in corpul altuia. In fiecare zi in alt corp. Ce ai face in cele 24 de ore? Cum te vei comporta? Ca sa condimentez un pic problema: arealul geografic va fi cat de cat restrans. Acelasi oras ori aceeasi regiune. De multe ori te vei muta in pielea unui prieten de-al persoanei in care ai fost zilele trecute. Drept urmare, nu vei intalni persoane complet straine. Si, in plus, poti intra doar in pielea persoanelor de aceeasi varsta cu tine.

Problema care se pune este, intai si intai, de natura morala: ai face ceva imoral, ilegal chiar, stiind ca nu vei suporta tu consecintele?

Caci o gluma misto, care circula pe internet de cativa ani, este cea legata de ce anume te impiedica sa fii fericit, sa faci ceea ce iti doresti? Caci raspunsul la aceasta intrebare este unul pe cat de amuzant, pe atat de inspaimantator: Codul Penal. El si numai el sta in calea fericirii tale.

Acum, trebuie sa va raspund cum sta treaba din punctul MEU de vedere. In cine as vrea sa ma bag eu, pentru 24 de ore, ce as vrea sa fac si de ce?

Asadar, incep prin a spune ca dintotdeauna mi-am dorit sa descopar mai bine oamenii. Sa-i cunosc mai bine. Sa le cunosc secretele. Nu pentru a-i santaja, nu pentru a face misto de ei, ci pur si simplu din curiozitate.

Drept urmare, primul lucru pe care l-as face atunci cand as intra in pielea unei persoane ar fi s-o descopar. I-as scormoni intregul trecut si as afla cum a ajuns cine a ajuns. Da, i-ai descoperi familia, apropiatii, prietenii, i-ai descoperi secretele… Fix p-alea le-as vrea, fara sa doresc sa le folosesc in vreun fel.

Da, am multi prieteni pe care as vrea sa-i descopar. Sa-i redescopar pe multi dintre ei. Ne-am schimbat enorm, si eu si ei, si mi se pare ca nu mai sunt asa cum ii stiam. Prietenul ala pe care-l stiam, acum 10 ani, 15 ani ori 20 de ani, nu mai e. Dac-as intalni un om identic, acum, m-as mai imprieteni, oare, cu el? Daca nu, ce ma face sa fiu in continuare prieten cu o persoana atat de diferita mie?

Revenind la exercitiul de imaginatie, pastrandu-ma sincer, deloc ipocrit, recunosc ca as fi tentat sa fac o chestie ilegala. Ori macar imorala. Daca n-ar fi vorba de un prieten de-al meu, caci unui prieten nu as vrea sa-i cauzez probleme, as face multe chestii pe care altfel nu le-as face.

De exemplu, stiti ca multi se apuca de furat din pura placere si curiozitate? Se facuse la un moment dat un studiu: primul furt, din supermarket, parea o idee interesanta. Fix asa. E amuzant sa furi ceva din supermarket, sa te urmareasca nitel paznicul si politia si tu sa fugi. N-ai putea face asta toata viata, dar de curiozitate, o data, parc-ai face-o.

Nu, nu stiu dac-as face-o, dar va pot garanta ca daca m-ati fi intrebat la 18 ani as fi zis altceva. As fi zis ca mi-e frica si ca n-am conditie fizica. Daaaaar daca cele 2 probleme ar fi disparut … (da, stiu, nu-s deloc o persoana morala).

De omorat nu as omori pe nimeni, dar oare daca as fi la un protest, impotriva unui politician pe care-l detest profund, parca as fi mai dispus sa fac chestii violente decat acum. Poate…

Cu siguranta as fi cheltuitor, caci daca as afla ca tipul in corpul caruia ma aflu are pe card 1.000 de lei, sa fiti convinsi ca as cheltui 1500. Are card de credit, nu? Si parca merge si-un imprumut de la 2 prieteni, nu? Oricat de absurd vi s-ar parea, p-asta as face-o :))

Poate in ziua aia, in cele 24 de ore, m-as duce sa fac chestii pe care acum as vrea sa le fac, dar pentru care nu am talentul necesar. Mi-ar placea sa cant, poate intr-un alt corp as fi capabil de asa ceva. Poate as dansa (momentan sunt anti-talent convins). Poate, habar n-am, as deveni fotbalist si as savura momentul in care tot stadionul ma aplauda (sau, daca Dumnezeu m-ar dispretui profund, m-ar face fotbalist, insa m-ar trimit intr-o zi de cantonament, adica ar trebui doar sa alerg si atat).

Mi-as dori sa fac multe lucruri… Si, sincer sa fiu, chiar nu stiu daca as avea o limita si care ar fi aceea.

Acum, trebuie sa va zic ca ideea asta mi-a venit de la filmul Every Day – Zi de zi. Din pacate, ce urmeaza sa va spun contine niscaiva spoilere, asa ca daca nu va plac, puteti sa va opriti cu lectura aici. Nu sunt multe, dupa mine filmul inca va avea farmec (ma rog, atat cat are, caci, trecand direct la concluzie, filmul este sec si aproape inutil) oricum. Nu dau spoilere decisive (am auzit formularea asta pe twitter, nu dati cu pietre-n mine si-n gramatica mea).

Asadar, avem in film o persoana, A, care traia in fiecare zi in alt corp. De fiecare data isi schimba corpul. Zi de zi.

Prima problema pe care o am cu filmul este absenta oricarei explicatii, fie ea si SF:

1. Cum a ajuns acea persoana in aceasta situatie?
2. Cine era de fapt? Nici macar sexul ei nu-l stim. Iar atunci cand se ajunge aici, in loc de explicatie primim o gluma tembele: ” – Macar stii ce sex ai? Masculin sau feminin? – Da.” Stim doar ca se indragosteste de o tipa, dar asta nu inseamna nimic: putea fi un baiat heterosexual sau o tipa lesbi.
3. La un moment dat, persoana in cauza sta mai mult timp, mai multe zile, in acelasi corp. Se lauda ca reusise. Dar nu ni se spune cum. Sa intelegem ca daca ar fi vrut, ar fi putut ramane intr-un corp TOATA VIATA?
4. Nu ni se spune care era relatia lui cu creierul gazda? Ni se spune, vag, ca putea accesa amintirile, dar doar in mod selectiv. Bun, si ce facea cu ele? Le putea inmagazina? De la 8 ani, ma rog, asa ni se spune, el constientizase chestia asta. De atunci si pana in liceu, sa zicem 16 ani, trecusera 8 ani. Inmagazinase, deci amintirile a 8 x 365 de persoane?
5. Cum de avea constiinta? Cum de avea norme si valori morale? La un moment dat salveaza de la sinucidere o tipa. Si se bucura ca o facuse. De ce, insa, nu face si o chestie in sens invers? Sa omoare pe cineva. Sa fure. Sa violeze. Sa faca o chestie grava, ilegala? Ce il impiedica?

A doua mare problema este legata de mesajul filmului. Exact precum explicatiile, mesajul nu exista. Un mesaj unitar, un mare raspuns pe care-l da filmul. Nimic. Pune niste intrebari, pune niste probleme, fara sa raspunda, in mod efectiv, la nimic. Tot ce am inteles eu, desi cam fortat mesajul, este ca tipa in cauza se indragostise de mintea si de sufletul cuiva si nu era deloc interesata de trupul acestuia (ma rog, plecand de la premisa ca era vorba de un el). Pentru asta, ar fi trebuit sa ma emotionez pana la lacrimi?

Comedie nu prea e, desi multi il catalogheaza astfel. Ma rog, daca are happy-end (desi si aici e de discutat) si ai zambit de cateva ori, unii zic c-ar fi comedie. Eu nu-l voi cataloga niciodata comedie.

Jucat prost nu este, desi niciun actor nu straluceste. Regia nu este nici ea slaba, as zice ca s-a facut tot ce s-a putut avand in vedere scenariul.

Initial, eram tentat sa spun ca este o idee geniala pusa prost in aplicare. Apoi, insirand pe hartie (cea virtuala) chestiile de mai sus, ce as face eu daca as fi pus intr-o situatie de genul, mi-am dat seama cat de ambiguu as fi si eu. Cat de incoerent. Ceea ce s-a intamplat si cu acest film.

Macar de-ar fi vrut sa-l faca de actiune si l-ar fi pus pe tip sa salveze, cumva, planeta. Macar aveam actiune, chiar daca am fi avut in continuare TOATE celelalte probleme.

Filmul Zi de zi (Every Day) este ecranizarea cartii omonime. Pe care n-am citit-o, dar avand in vedere filmul, nici nu-s tentat s-o fac. Dimpotriva chiar: ma tem ca as adormi cu ea in mana citind-o. Desi, sincer sa fiu, ar fi o metoda mai sanatoasa de a scapa de insomnii decat medicamentele, deci POATE ar trebui sa-i dau o sansa candva.

Per total, Filmul Zi de zi (Every Day) este sec, inutil, fara final, deloc amuzant si deloc explicat. Poate fi util doar ca somnifer. E drept, mi-a pus un pic mintea la contributie, ceea ce alte filme, mult mai bine realizate, n-au reusit. Este, din punctul meu de vedere, singurul atu al filmului.