Exorcistul: Cel care crede
Exorcistul: Cel care crede se doreste a fi un nou tip de horror. Daca filmele vechi de groaza se bazau pe atmosfera, doreau sa te sperie, sa aiba cat mai multe faze infricosatoare si per total o atmosfera care sa te faca sa nu mai dormi noaptea, acest nou film vine cu o noua abordare. Are, asadar, alte trei obiective principale.
Exorcistul: Cel care crede vine intai si intai cu o morala. Daca tot invoca atat de mult si atat de des religia, aici RELIGIILE, caci nu este vorba doar despre catolicism, apai de ce n-ar spune si ceva moralizator? In afara de rugaciuni si diverse alte practici religioase, filmele de groaza nu veneau cu nimic moralizator. De obicei, copiii posedati au avut ghinion, iar salvarea lor depinde strict de vointa lui Dumnezeu. Aici este ceva mai mult decat atat, este vorba despre o decizie morala, este ceva profund. Ideea este ca ar trebui sa iesi din sala de cinema nu speriat, ci cu multe intrebari in cap.
Exorcistul: Cel care crede vine cu o poveste solida si credibila. Un film moralizator nu poate avea o poveste subtire. Asa ca acest film vine cu personaje bine conturate, ne spune povestile de familie ale celor 2 protagoniste, dar si povestea exorcizatoarei. Vedeti voi cine este aceasta.
Ca o paranteza, la ce va duce cu gandul titlul Exorcistul: Cel care crede? Nu dau raspunsul, vreau doar sa aveti in minte aceasta intrebare cand mergeti la cinema.
Nu in ultimul rand, Exorcistul: Cel care crede vine cu o exorcizare speciala. Piesa de rezistenta a filmului este acea scena lunga cu exorcizarea, care de data asta nu mai este facuta de un singur om, de un salvator, ci este facuta de mai multi oameni. Nu intru in detalii, vedeti singuri de ce. Cert este ca acea scena este cea care trebuie sa ne ramana. Aceea plus cea/cele care urmeaza, finalul acela moralizator si plin de substanta.
Avand in vedere toate acestea, nu as putea spune niciodata ca Exorcistul: Cel care crede este un film slab. Nicidecum. Problema lui este ca-i un horror altfel. Eu imi permit sa-l numesc „horror psihologic”. Este ceva diferit, asa ca spectatorul va pleca din sala de cinema usor nedumerit. Nedumerit nu inseamna neaparat dezamagit, desi unii spectatori ar putea sa fie si astfel.
Exorcistul: Cel care crede este continuarea celebrului film din 1973, dar poate fi vazut independent de acesta. De altfel, daca veti vedea ambele filme veti vedea diferenta dintre ce insemna pe atunci horror si ce inseamna acum. In zilele noastre, producatorii de film evita sa faca filme foarte infricosatoare atat de teama gonirii unor spectatori din sala de cinema (daca un film primeste indicativul +18 si-a cam gonit mare parte din publicul tinta), cat si de teama unor reactii nedorite. Ati mai auzit de oameni care au murit de inima in sala de cinema? Pe vremuri nu era ceva grav. Acum s-ar afla instant si filmul ar fi pus la zid.
Exorcistul: Cel care crede este regizat de David Gordon Green, cel care a regizat seria Halloween. Daca ati vazut seria, probabil veti regasi cate ceva din stilul sau si in acest nou film. Si inca un detaliu interesant: acelasi regizor pregateste pentru 2025 o continuare intitulata The Exorcist: Deciever. Cum va fi tradus in romaneste ramane de vazut.
Per total, eu consider Exorcistul: Cel care crede un film bun: nici extraordinar, sa ma fi dat pe spate, nici slab. Este exact ceea ce-si propune sa fie, chiar daca acest lucru inseamna ca nu este ceea ce unii se asteapta sa fie.
Exorcistul: Cel care crede va intra in cinematografele patriei din 6 octombrie, fiind distribuit in Romania de Ro Image 2000.
Be the first to leave a reply