Far from here – Departe de tine

Far from here – Departe de tine

 

 

Am ratat avanpremierele filmului Fara from here – Departe de tine, asa ca l-am vazut dupa aproape o saptamana si ceva. Inca mai ruleaza in cinematografe, eu am vazut filmul la Happy Cinema.

Acum, o chestie pe care n-am mai patit-o de ceva timp: nevazand filmul printre primii, am fost influentat, in sens negativ, de cronicile si impresiile celor care au fost sa-l vada. Unii prieteni, altii necunoscuti, majoritatea imi recomandau sa evit acest film. E cliseic, e banal, nu spune nimic. Fiind fan al filmelor romanesti, am zis ca nu il pot rata.

Pe scurt, vedem povestea casniciei dintre Sofia (Maria Dinulescu) si Grant (Jonathan Ahmai). Ea romanca, el american. El scriitor, ea … workoholica. Problemele apar cand ea primeste o oferta de job in Romania. El, fiind scriitor, putea scrie de oriunde (teoretic). Asa ca o insoteste. Cum se termina totul veti descoperi singuri 🙂

Acum, sa va zic principalele trei lucruri reliefate in acest film (lucruri cu care majoritatea celor care vor citi acest articol NU vor fi de acord):

Casatoriile mixte sunt complicate

Este o scena, o cearta banala intre doi soti, in care replica, spusa aparent la nervi de catre sotie, rezuma perfect toata problema. El spunea ca mai e un pic pana se intorc acasa, iar ea spune, enervata: Dar eu sunt acasa.

Iar acasa nu inseamna doar un loc. Inseamna, de exemplu, si vizionarea unui meci de fotbal (american). In Romania el vedea meciul pe un laptop minuscul, cu castile in urechi, mancand somon ori cine stie ce alte chestii sanatoase. Si deloc gustoase, as adauga eu. In America un meci de fotbal inseamna, automat, bere, burgeri si, mai ales, relaxare. Imaginea aceea a lui, stand pe canapea cu castile in urechi si cu laptopul in brate, mi s-a parut elocventa: el voia sa stie cat mai putin din ce se intampla in jurul lui in acel moment, in acea tara, el dorind sa se afle in SUA. Adica ACASA la el. In sens opus, vedem la final imagini cu el urmarind, alaturi de fratele sau, un meci de fotbal in America. Adica la el acasa.

Daca lucrezi de acasa nu inseamna ca poti lucra de oriunde

Eh, aici m-a atins. Ma uitam la film si ma gandeam fix la mine: ma gandeam ca in anumite locuri am inspiratie si pot scrie mult, enorm de mult (indiferent de ce scris vorbim), insa in alte locuri si in alte zile pot sta ore intregi in fata laptopului ca nu iese nimic.

Si pentru ca tot ziceam de ACASA, unde este ACASA pentru fiecare, a lucra de acasa presupune … sa lucrezi ACASA. Nu intr-o tara straina, captiv in locuinta nevestei (fix asta se intampla cu Grant). Inseamna sa lucrezi de undeva unde te simti ACASA! Home sweet home (casa dulce casa) este o expresie prezenta in aproape toate limbile. Se traduce cu exactitate, cuvant cu cuvant. Si, dupa mine, nu necesita explicatii suplimentare.

Feriti-va de workoholici

Imi povestea mai demult o amica o chestie interesanta. Ea lucra pe atunci la o firma mica. La sase trebuia sa termine programul. Atunci se implineau 8 ore de munca. Ea, fiind maritata, la 6 chiar pleca. Avea treburi de facut pe acasa. Bineinteles ca i s-a reprosat asta, i s-a dat drept exemplu colega care sta tot timpul peste program si nu face nazuri. Amica asta a mea a plecat de la acea firma cu prima ocazie, colega ei a ramas si a tot avansat.

La fel se intampla in majoritatea firmelor, mai mari sau mai mici.

Personal, nu am apreciat niciodata workoholicii. Din perspectiva mea, nu am inteles niciodata cum vine aia sa nu poti sa-ti faci planuri de pe o zi pe alta. Sa intreb pe cineva daca are vreun plan seara urmatoare, iar acea persoana sa spuna ca nu stie cat are de lucru la birou. Nu stiu de ce, dar astfel de persoane ma sperie. Prefer, de multe ori, sa le evit. Sa evit interactiunea cu ele pe cat posibil.

Iar Sofia, din film, este workoholica. Nu mi-am dat seama, din film, daca este workoholica pentru ca asa este felul ei de-a fi ori este asa pentru ca, uitandu-se la barbatul ei, are impresia ca este obligata sa faca acest sacrificiu. Tind spre varianta a doua, dar nu as exclude-o definitiv nici pe prima.

Andi Vasluianu (Victor) este un personaj foarte misto

Victor este seful Sofiei. Este patronul/directorul companiei si are un rol extrem de interesant. Este, pe de-o parte, grijuliu cu angajatii si cu compania, insa pe de alta parte ii pune foarte mult la lucru. Nu pare a se da la Sofia in mod direct si nesimtit, dar o apreciaza foarte mult atunci cand pune munca inaintea casniciei. Pare foarte persuasiv si, cumva, (doar) din privirea sa intelegem ca o cam place pe Sofia (fara sa intreprinda alte actiuni in acest sens). Altfel, Victor imi pare cel mai misto personaj din tot filmul, poate si pentru ca Andi Vasluianu, alaturi de Maia Morgenstern (si ea cu un rol foarte bun, mama lui Grant), sunt cei mai buni actori din film. Mai buni decat cele actorii principali, asta-i cert.

Sursa foto: Ziarul Metropolis (interviu Andi Vasluianu)

Puncte slabe Fara from here – Departe de tine

As putea gasi multe defecte filmului, insa prefer sa evidentiez doar 3 dintre ele:

– Ritmul extrem de scazut. Este tipul acela de film care lasa impresia ca ar fi putut fi lejer mediumetraj ori chiar scurtmetraj. Si e paradoxal, regizorul NU este roman (dar filmul, din acest punct de vedere, este 100% romanesc).

– Nu mi-a placut imaginea. Inteleg ca filmul a avut buget mic, accept lucru asta, dar cand ma uitam la el imi parea filmat cu o camera de amator. Nu de un cameraman amator, cadrele efective erau bune,  era filmat bine, cameramanul era profesionist, doar aparatura pare una ieftina. O fi fost filmat cu telefonul?
Pe vremuri, se zicea asa: exista filme color, filme alb-negru si filme romanesti. Intre timp, macar ca imagine, filmele romanesti au progresat. Acesta imi pare, din acest punct de vedere, o mica intoarcere in timp. Iar scuza cu bugetul scazut nu tine, atat timp cat filme cu buget mult mai mic au o imagine perfecta.

– Interpretarea Mariei Dinulescu este slaba. Nu m-a convins ca ar fi nimic: nici workoholica, nici indragostita. Nu pare convinsa ca ar fi nimic. Nu pare convinsa nici macar ca ar trebui sa joace in acest film. Nimic. Ea pare ca nu si-a inteles rolul, ca joaca in reluare. Are dreptate Marin Apostol: pare o actrita aproape de pensie.

Cu toate astea, per total mi-a placut filmul Far from here – Departe de tine. Mi-a placut povestea, mi-a placut ideea de la care a plecat. Chiar daca multi nu vor fi de acord cu cateva idei, aici m-au lovit din plin, m-am regasit in ele (da, sunt sovin din acest punct de vedere, oricati prieteni as avea ori mi-as face printre straini, nu m-as vedea cuplat cu o neromanca niciodata, casatorit nici atat; sa vorbesc, IN CASA MEA, alta limba decat romana?! niciodata!). Si pana sa dati cu pietre, ca sunt idei vechi, nedemocratice, ganditi-va la cei care inca gandesc asa. Si nu-s putini 🙂

Far from here – Departe de tine este deja in cinematografe, nu stiu cat timp va mai rula, asa ca grabiti-va sa-l vedeti. Eu recomand Far from here – Departe de tine, sigur veti regasi in el persoane intalnite si-n viata de zi cu zi, chiar daca nu sunteti de acord ori nu empatizati cu acestea. Salutari CINEMILE tuturor!

 

One thought on “Far from here – Departe de tine”

RaspundE-MI-L

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.