Fluviul negru – Fleuve Noir – Black Tide – TIFF 2018

Din programul primei zile de la TIFF 2018, Fluviul negru (cu titlul sau original Fleuve Noir) ma atrasese cel mai mult. Un film politist frantuzesc care urma sa se concentreze pe disparitia unui adolescent. E drept, mai era si unul din Coreea de Sud, pe care insa deja l-am ratat.

Si, cel putin in acest caz, intuitia mea nu a dat gres. Dimpotriva as zice: Fluviul negru este printre cele mai bune filme politiste vazute in ultimul timp.

Acum, ca sa intelegeti de ce este atat de bun, va spun ca sunt, de fapt, 3 intrigi care se intrepatrund: este cea principala, ancheta privitoare la disparitia unui adolescent; este vorba despre anchetatorul principal, politistul parasit de sotie, aproape tot timpul cu un pahar de alcool in mana, al carui fiu are probleme cu drogurile; si este o alta intriga, cumva legata de prima, cu un FASCINANT profesor de literatura franceza, care se ofera voluntar sa-i ajute pe politisti.

Cu riscul de a face spoiler, trebuie sa va mai spun cateva chestii legate de acest profesor. Este personajul meu preferat din film. Este tipul de profesor de literatura care se viseaza scriitor, care crede ca scrie genial, dar care … nu are ce sa scrie. A preda literatura este diferit de a scrie literatura. In general, cei care SCRIU literatura o fac pentru ca au ce scrie. Au ce povesti.

Drept urmare, si aici e partea FABULOASA, FASCINANTA, a acestui personaj, profesorul de literatura se agata de disparitia fostului sau elev pentru a scrie o poveste. Se foloseste de aceasta disparitie, dar se dovedeste, per total, util. Vedeti voi exact cum se termina totul, vedeti cu exactitate care era relatia lui cu elevul, cu familia acestuia, de ce familia disparutului era speciala. Veti vedea cat de importanta este LITERATURA. Nu, n-am spus-o eu, a spus-o profesorul, care-l acuza pe anchetator ca ignora importanta acesteia. Vedeti exact ce si cum 🙂

Doua cuvinte despre Cinematograful Dacia, unde am vazut filmul: absolut superb. Habar n-am cum se vad proiectiile 3D, in cazul in care exista, dar proiectiile 2D au calitate foarte buna, scaunele sunt foarte confortabile si, cumva, sala mi-a dat o senzatie placuta. Are un vibe foarte misto. Cine a (re)facut acest cinematograf a facut o treaba foarte buna. Este, dupa mine, peste cinematografele mari centrale, Victoria si Florin Piersic. Mi-as dori, sincer, un cinematograf tip Dacia si-n Bucuresti (ar fi, partial, noua Sala Gloria, care, insa, a devenit mai mult sala de teatru).

Fluviul negru a fost al doilea film vazut la TIFF 2018. Despre toate filmele scriu 2-3 randuri pe pagina de Facebook CINEMIL. Doar despre cateva, cele mai importante, cele mai relevante, voi scrie si pe blog. Fluviul negru merita vazut, fiind unul dintre cele mai bune filme politiste vazute in ultima vreme. Iar acel profesor de franceza este CEL MAI BUN personaj vazut anul acesta intr-o sala de cinema. Este PERSONAJUL! Cine zicea ca personajele FABULOASE sunt musai cele principale greseste: de multe ori, de PREA multe ori, personajele FASCINANTE sunt cele SECUNDARE. Cele mai slab conturate, cele puse intentionat in umbra.

Lasă un răspuns