Ivana cea groaznica – filmul atipic al primaverii
Ivana cea groaznica este filmul-surpriza al primaverii. E drept, situatia actuala din Romania este ciudata, nu stiu cati isi mai permit luxul de a merge la filme, multi distribuitori anunta amanarea lansarilor, dar poate tocmai in aceasta situatie ciudata, dubioasa, Ivana cea groaznica se potriveste perfect in peisaj.
Printr-o autobiografie mult fictionata, Ivana cea groaznica reuseste sa ne spuna cateva chestii extrem de interesante, intr-o maniera extrem de placuta, partial serios, partial la misto.
Pe scurt, Ivana este o actrita sarboaica, intoarsa pentru o perioada scurta in localitatea ei natala, Kladovo, una situata la granita Serbiei cu Romania. Inconjurata de familie, cu care nu se intelege foarte bine, Ivana primeste oferta de a fi imaginea celui mai important eveniment local al acelei localitati – Podul prieteniei romano-sarbe. Pe langa relatiile de familie (cu parintii, cu fratele si cu bunica), tanara Ivana mai are 2 probleme: prietenii ei excentrici veniti de la Bucuresti si relatia cu un baiat mult mai tanar, de care vorbeste tot orasul.
Nu va zic care e finalitate, cum se termina totul, asta ramane sa descoperiti singuri, insa va voi sublinia cinci chestii importante pe care le veti vedea in film. Mentionez faptul ca unele lucruri au fost aflate la conferinta de presa ad-hoc organizata dupa proiectie. Asadar:
Unii vad filmul ca o comedie, altii il vad ca un film antropologic excelent
Nu mai tin minte exact cine cum l-a vazut, elvetienii parca au fost cei care au vazut filmul drept o comedie. Personal, am ras mult la acest film, dar nu este chiar comedie, in adevaratul sens al cuvantului. Este un film antropologic, iti arata acea comunitate intr-un mod extrem de misto. E de ras in multe momente, dar filmul, per total, nu are doar aceasta intentie.
Si fix asta este punctul forte al acestui film: poate fi privit din foarte multe perspective. Partea si mai buna este ca din orice perspectiva ar fi privit, filmul tot bun pare.
Un aer vintage care mi-a placut mult
Dupa film, regizoarea Ivana Mladenovic spunea ca impresia ei despre noua cinematografie sarbeasca este ca toate filmele par a fi de Hollywood, pline de glamour, drept urmare ea s-a temut de reactiile pe care filmul ei le va starni in Serbia. Se pare ca s-a inselat.
Partea relevanta, importanta, este ca filmul are un aer vintage foarte misto. As zice ca m-a dus cu gandul la filmele de Kusturica, ca atmosfera in primul rand.
Un film complet diferit fata de Soldatii. Poveste din Ferentari
Nu am vazut documentarele Ivanei, dar judecand strict cele 2 filme, pot spune ca este un film complet diferit. Daca nu as fi stiut cine e regizorul Soldatilor, nu as fi facut deloc legatura cu acel film. Chiar daca legatura dintre ele nu este doar Ivana, ci si co-scenaristul Adi Schiop (protagonistul filmului Soldatii. Poveste din Ferentari si autorul cartii omonime).
Ii veti vedea pe Mircea Dinescu si pe fiul sau, Andrei
Recunosc, nu ma uitasem foarte bine cine joaca in film si nici nu-l cunosteam pe Andrei Dinescu, drept urmare am ramas suprins sa aflu ca el este baiatul lui Mircea Dinescu. Pe poetul Dinescu il recunoscusem, are un rol scurt si de efect la final (isi joaca propriul rol, asa cum ii sta bine unei vedete), dar pe fiul sau nu. Si, credeti-ma, are talent omul, chiar daca nu e actor. Ma rog, unii ar putea spune ca-n unele cazuri e mai bine ca n-ai la baza o facultate de actorie, mai ales in cazul filmelor (in Romania se studiaza DOAR actorie de teatru). La Andrei Dinescu pot spune ca naturaletea lui ar fi fost alterata de o eventuala facultate de actorie.
Daca vreti sa-l cunoasteti mai bine pe Andrei Dinescu, puteti cauta pe Google diverse chestii. Eu va recomand aceste doua interviuri (Libertatea si Viitorul Romaniei). Omul este o personalitate extrem de complexa si deopotriva dubioasa (in sensul bun). Un suflet autentic de artist. Mai sus vedeti un clip al trupei lui Andrei, IMPEX. De urmarit si de ascultat.
Ideea de baza a filmuluii e absolut nebuneasca
Imaginati-va ca v-ati pune familia sa joace intr-un film despre voi, un film care e sub 50% adevarat. Hai sa zicem 30%. Va las pe voi sa descoperiti chestiile cu adevarat dubioase, ma rog, daca faceti si un mic research (va mai zic una: in film Ivana primeste cheia orasului; cum vi s-ar parea ca eu sa fac un film sau sa scriu o carte in care Emil e declarat cetatean de onoare al orasului Slatina? :D), caci noi nu avem site-uri specializate in care sunt enumerate diferentele dintre film si realitate. Un fel de History vs Hollywood, varianta romaneasca.
La modul cel mai serios, imi pare extrem de rau ca din cauza situatiei extrem de dubioase din tara noastra lansarea unui film de genul Ivana cea groaznica este pusa-n umbra. Nu stiu cati oameni se vor incumeta sa mearga la cinema sa-l vada si nici nu stiu CE ar trebui sa va sfatuiesc: sa ignorati sfaturile autoritatilor si sa mergeti la film sau sa va baricadati in propria casa? Cert este ca eu am simtit nevoia sa scriu acest articol, am simtit nevoia sa scot in evidenta filmul si, cine stie, cand va trece psihoza coronavirus, in parte indreptatita, in parte amplificata, zic ca poate ii dati o sansa si filmului. Ivana cea groaznica nu este deloc un film groaznic, daca asta voiati sa stiti. Dimpotriva, e un film foarte bun, atipic, mai mult sarbesc decat romanesc. Un film care, din orice perspectiva ar fi privit, va placea atat cinefililor pretentiosi, cat si celor dornici de o relaxare.
Ivana cea groaznica intra in cinematografe de azi, 13 martie, fiind distribuit(a) in Romania de Hi Film Productions. Fara sa va indemn sa incalcati legea ori sa va expuneti, va spun doar ca Ivana cea groaznica este un film pe care n-ar trebui sa-l ratati. Cum, cand si unde il vedeti vedea ramane de vazut. De pilda, avand in vedere ca multe filme isi amana lansarea, s-ar putea ca acest film sa ramana mai mult timp in cinematografe.
ps: Uitandu-ma pe biografia Ivanei din Ivana cea groaznica (stiu ca suna dubios, intentionat am zis), mi-am adus aminte ca ea are si o mica experienta ca actrita, in Inimi cicatrizate. Mai sus vedeti clipul in care vorbeste despre aceasta experienta. Mi se pare relevant in contextul filmului Ivana cea groaznica, tocmai pentru ca in film ea este … actrita. Se pare ca in Serbia, ca si in Romania zic unii, esti cu adevarat important daca esti ACTOR, daca TE VEZI. Daca esti regizor este irelevant.
O fi filmul atipic al primaverii, dar si primavara este atipica, nu-i asa? Sper sa ajung sa-l vad candva, multumesc.