Just Mercy
Just Mercy este un film excelent realizat, care m-a pus din nou sa ma intreb cat de mult pot aprecia un film cu care NU sunt de acord.
Prima oara cand mi-am pus serios aceasta intrebare a fost la filmul Ilegitim, un film pe care l-am apreciat enorm, dar care promova, poate nu atat de direct, incestul. In cazul filmului Just Mercy, cele 2 chestii promovate ostentativ sunt Drepturile negrilor, care sunt discriminati de autoritati (politie si autoritatile judiciare) si opozitia fata de pedeapsa cu moartea.
Sa ne intelegem: nu sunt de acord cu discriminarea si nu as milita niciodata pentru discriminarea persoanelor de culoare. Sunt complet de acord ca societatea a facut greseli majore in ceea ce priveste persoanele de culoare, atat in SUA, cat si-n Europa. Sunt iarasi de acord ca in anii 90 persoanele de culoare erau discriminate. Filmul, deci, prezinta o realitate, un caz autentic. Doar ca situatia este mult schimba in 2020 si 2021.
Iar faptul ca filmul asta a fost lansat cu cateva luni inaintea protestelor masive Black Lives Matter ma face sa cred ca nimic nu este intamplator. E drept, este posibil ca filmul acesta sa fi fost doar folosit, sa fie doar catalizator, fara ca el sa fi fost gandit dinadins pentru o masiva revolta. La fel cum, zic unii, si filmul Joker a avut contributia lui importanta.
Povestea filmului este urmatoarea: Bryan Stevenson este un tanar student la drept (la Harvard, cea mai buna facultate de profil din SUA), de culoare, care in timpul facultatii se duce in aripa condamnatilor la moarte dintr-o inchisoare din Sudul Statelor Unite. La terminarea facultatii, desi isi putea alege sa lucreze in Nord, la una dintre marile firme de avocatura, hotaraste sa mearga in Sud si sa apere drepturile persoanelor de culoare condamnate la moarte. Pe de-o parte, tanarul avocat era impotriva pedepsei cu moartea, considerand ca societatea nu are dreptul sa ia viata nimanui, iar pe de alta parte considera ca cetatenii de culoare sunt nedreptatiti, ca multi sunt inchisi nevinovati, neavand parte de un prces corect si de o aparare corespunzatoare. Care este cazul cu care Bryan Stevenson devine celebru, ce organizatie infiintase el si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri.
Ca interpretari, totul este la cote inalte: Michael B. Jordan il interpreteaza excelent pe tanarul avocat, iar Jamie Foxx il interepreteaza pe tanarul condamnat pe nedrept. Nu ca celelalte personaje ar fi interpretate slab.
De altfel, putine lucruri pot fi reprosate filmului Just Mercy din punct de vedere cinematografic. Ca sa revin la problema initiala, un mesaj cu care NU sunt de acord este transmis intr-un mod cat se poate de estetic.
Problema mea cu cele 2 subiecte sensibile este urmatoarea:
- Miscarea BLM este una gresita pentru ca este exagerata, exact la fel cum a fost si #MeToo, echivalentul american al autohtonului #NUinseamnaNU. Nu pot fi de acord cu discriminarea, dar nici cu exagerarile nu sunt. Iar discriminarea pozitiva este, din punctul meu de vedere, tot o forma de discriminare. In plus, folosirea acestei miscari in scop politic a fost pur si simplu gretoasa.
- Pedeapsa cu moartea este un subiect sensibil. Pe scurt, ea nu poate fi REintrodusa in Europa, in Romania ar fi un dezastru daca ea ar fi introdusa, insa problema apare si in sens contrar, daca intr-un stat o scoti. Pe termen scurt, relaxarea legislatiei penale are ca efect cresterea infractionalitatii. Si, atentie, nu trebuie sa va uitati doar la infractionalitatea grava. Ganditi-va, de pilda, ca sunt foarte multe talharii ori jafuri care se termina rau, cu persoane ucise. Pedeapsa cu moartea s-ar putea sa-i sperie pe potentialii infractori si, in sens contrar, scoaterea acesteia s-ar putea sa le dea curaj. Oamenii dereglati, psihopatii, nu sunt afectati, ei existand in orice societate, indiferent de legislatie.
Din punctul meu de vedere, cocktailul celor 2 este unul cu atat mai nociv. Din acest motiv specialistii NU recomanda schimbari radicale in legislatia penala si in niciun caz sa se schimbe mai multe lucruri deodata.
Iar daca aveti impresia ca un film e doar un film eu zic sa va ganditi mai bine. Daca VOI vedeti filmul doar ca pe un film nu inseamna ca TOTI il vor vedea astfel.
Caci intrebarea ramane: ce este mai important si mai important, CE anume ni se spune sau CUM anume ni se spune? Caci daca te opresti la CE ar fi trebuit sa refuz sa vad cam 80% dintre filmele de la Hollywood. Pe de alta parte, putini sunt ca mine, care sa filtreze atat de bine informatia si care sa nu se lase sedusi de realizarile cinematografice excelente.
Cu certitudine recomand Just mercy pentru realizarea cinematografica. Il recomand, avertizand, insa, asupra mesajului pe care-l contine. Unii ar putea rezona cu el (cu ele, ca-s mai multe indemnuri). Intrebarea de baza ramane: cat de mult poti aprecia un film atunci cand nu esti de acord cu mesajul lui?
Nu stiu unde ati putea vedea Just Mercy, in Romania a fost adus de ProVideo, deci cel mai probabil il gasiti pe DVD, de cumparat. Eu l-am vazut la cinema, la Happy Cinema, loc unde va sfatuiesc si pe voi sa mergeti daca autoritatile va permit asta in orasul in care locuiti.
Mi se pare interesant că Black Lives Matter și #metoo ți se par exagerări, deși nu ești nici de culoare, nici femeie. De unde știi tu cum este să fii de culoare? De unde știi tu cum este să fii femeie. Exagerări?! Îți dau eu exemplu de exagerare. Citește despre Sarah Everard, tânăra care a fost omorâtă la Londra, pentru că a îndrăznit să se ducă spre casă de la o prietenă, la ora 21:30. Asta-i exagerare!
Exagerari inseamna asa:
– Un comportament abuziv al UNUI politist a generat ample proteste, spunandu-se ca TOTI politistii se comporta la fel;
– S-a insinuat/afirmat ca in SUA, ca persoana de culoare, nu mai poti iesi pe strada de teama ca un politist te-ar putea impusca;
– Protestele au dus, in unele locuri, la anarhie, au ocupat portiuni din orase, au inceput sa le controleze;
– Au inceput sa elimine din scoli personalitatile culturale si politice care, zica-se, au avut un comportament abuziv fata de negri;
– Au inceput sa cenzureze, sub diverse forme, filmele si animatiile care nu mai corespundeau politicii actuale.
Asta in cazul #BLM. In cazul #NUinseamnaNU, respectiv #MeToo, lucrurile stau in felul urmator:
– Foarte multe actrite au inceput sa se planga dupa 10, 20, 30 ori chiar 40 de ani ca la inceputul carierei lor au fost abuzate. Unul ca mine, om rau, se intreaba: nu cumva e nedrept fata de alte persoane care n-au acceptat ce ai acceptat tu? Tu aia acceptat mizeriile alea si ti-ai cladit o cariera, insa altele, care n-au iesit in fata, au refuzat. Tu esti vedeta, de celelalte nu stie nimeni.
– Dupa 40 de ani nu mai poti dovedi nimic, drept urmare doar arunci cu noroi in cineva, fie mort, fie foarte batran, fara ca acea persoana sa se poata apara corespunzator. Suntem siguri ca au stat fix asa lucrurile?
– Din oceanul acela de #MeToo, eu am dubii ca-s toate adevarat. Evident ca sunt si adevarate, evident ca unele au suferit. Eu am, insa, o problema cu EXAGERARILE, fie ca o intamplare neimportanta este exagerata, fie ca este exagerat numarul persoanelor abuzate.
– In plus, miscarea #MeToo a adus alte exagerari: in multe firme seful nu mai are voie sa faca niciun fel de compliment, niciun fel de comentariu care ar putea fi interpretat drept aluzie sexuala. Intr-un stat din SUA seful unei mici companii a fost acuzat de hartuire sexuala pt ca i-a zis unei angajate tinere ca noua ei pereche de ciorapi e cool, ca are aceeasi culoare cu mobilierul. Un alt sef a fost acuzat de hartuire sexuala pt ca i-a spus unei angajate venite intr-o fusta foarte scurta ca-si poate da jos paltonul daca ii este prea cald, ea interpretand spusele lui prin faptul ca voia sa se uite la picioarele ei.
Eh, iata cu ce nu sunt eu de acord si nu voi fi in veci.
In plus, a arata o situatie din 1990 in 2020 poate fi periculos. Da, in anii 80 si 90 persoanele de culoare erau discriminate, dar acum in multe randuri discriminarea e in sens invers. La angajare multi se plang ca cei de culoare sunt preferati in dauna albilor. Dar albii nu se pot plange in justitie de discriminare, caci discriminarea pozitiva este incurajata, nicidecum incriminata legal/penal.
Cred ca m-am facut inteles 🙂
Sper că înțelegi engleza:
https://variety.com/2021/film/news/sharon-stone-sex-male-co-stars-basic-instinct-1234934657/
Iată mai sus de ce mișcarea #metoo în cinematografie este importantă. Dacă spui că #metoo este o prostie, înseamnă că vrei ca înjosirea prin care a trecut Sharon Stone să continue și, mai mult decât atât, ți se pare firească. În plus #metoo a pornit de la industria cinematografică, dar se pliază perfect pe experiența femeilor de rând vizavi de comportamentul (unor) bărbați. Nu sunt actriță, nici americancă, dar îți spun că în tinerețe am fost fluierată pe stradă de nenumărate ori. Doar fluierată, nu violată sau te miri ce. Probabil, ca bărbat, gândești: ce mare scofală, ți s-a făcut un compliment. Nu-i așa! Acel fluierat m-a făcut să mă simt inconfortabil. Ți se pare normal, ca bărbat, să mergi pe stradă și să n-ai nici o treabă, iar eu, ca femeie, să mă simt inconfortabil?!!!! Înțeleg că n-ai cum să știi despre ce este vorba cu mișcarea #metoo. Dar dacă nu știi, măcar taci din gură. Blogul tău educă oamenii nu numai în privința filmelor, ci, subliminal, în alte privințe, de exemplu #metoo. Ți se pare OK ca un tânăr să citească ce-ai scris și să fluiere în continuare fete pe stradă? La stilul ”Emil a zis că #metoo e o prostie, ia s-o fluier pe asta. Ce bă, îi fac un compliment!” Încearcă să te gândești la ce-am spus. Nu-ți cer decât puțină empatie.
Ai citit comentariul meu de mai sus? In el spuneam de ce e o exagerare. Iti repet, pe scurt:
– Acuzatiile trebuiesc probate. Cu cat trece mai mult timp, cu atat mai greu sunt de probat;
– Unele actrite s-ar putea sa minta. Tocmai pt ca nu se mai poate proba, nici in sens pozitiv, nici in sens negativ, ele vor avea tendinta sa se alinieze unui trend. Eu nu cred din start o actrita care spune ca a fost hartuita. Eu vreau probe. Cunosc un caz celebru in Romania unde lucrurile nu au stat deloc asa in cazul hartuirii. Nu intru in detalii.
– Nu sunt de acord cu fluieratul pe strada. Nu am zis niciodata ca as fi. Dar ce legatura are asta cu subiectul discutiei? Crezi ca miscarea #meToo ii va face pe badarani sa nu mai fluiere femei pe strada? Sunt convins ca ei trebuie sanctionati. Chiar trebuie. Aici nu avem nicio contradictiei.
– Cu toate astea, revenind la #MeToo, tu imi dai exemplul unei actrite, Sharon Stone. Presupunand ca tot ce spune ea este adevarat, vreau sa stiu si eu cum ar fi fost cariera ei daca NU ar fi fost acel Basic Instinct? Fara sa spun ca ce au facut producatorii este corect, fara sa spun ca ar trebui sa se mai intample, spun doar ca nu pot sa plang o actrita care a ajuns de top pe baza acelui film. Unul care duce servieta unui politician oribil si ajunge sa-i ia locul poate, oare, sa se planga de cat de oribil e acel politician?
– Fix d-aia exemplul tau cu fluieratul pe strada e complet scos din context. E complet alta mancare de peste (fara ca acest PESTE sa fie vreo insinuare in vreun sens).