La Gomera – Fluieratorii – TIFF 2019
La Gomera – Fluieratorii este PRIMUL film regizat de Corneliu Porumboiu pe care-l recomand din suflet. Si, atentie, pot sa fac asta atat fanilor filmelor comerciale, ai ce vedea, sigur nu te plictisesti, cat si pasionatilor de filme de arta, de filme de festival. Este un mix aproape perfect intre cele 2. Este un film SOCANT de bun.
La Gomera – Fluieratorii este despre Cristi, un politist corupt care joaca tot timpul la mai multe capete. Este, pe de-o parte, cartita din interiorul politiei, dar nici complet de partea celorlalti nu este. Un rol greu, extrem de bine dus la capat de catre Vlad Ivanov. Apropo de politistul Cristi si de Vlad Ivanov, va mai amintiti filmul Politist Adjectiv? Acolo un politist tanar, pe nume Cristi, lua lectii de lingvistica de la un politist batran, interpretat de Vlad Ivanov. Oare o fi o coincidenta faptul ca avem din nou de-a face cu un Cristi?
Ideea filmului a pornit, se pare, de la limbajul fluierat folosit de unii locuitori de pe acest Pamant, limbaj care a intrat in patrimoniul cultural universal al UNESCO. Pe insula in cauza, cea care da titlul filmului, inca se mai practica acest fluierat. Un personaj FABULOS construit, pe jumatate politist roman, cu defectele sale evidente, pe jumatate politist american, avand atat infatisarea, cat si cateva gesturi ale politistilor de peste ocean (a celor corupti, care joaca la doua capete).
Scopul acestui Cristi, politistul corupt, era sa puna umarul la eliberarea lui Zsolt, un membru al unei bande de traficanti, SINGURUL care stia unde sunt ascunsi 30 de milioane de euro. Cum urma sa aiba loc eliberarea (ori evadarea), ce era cu acei bani, cum de ajunge Cristi pe insula La Gomera si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri.
Interesant este ca dupa proiectie foarte, care soptit, care in gura mare, comparau La Gomera – Fluieratorii cu celelalte filme regizate de Porumboiu. Nu mica mi-a fost mirarea sa constat ca si in online, in cronici, au aparut aceste comparatii. Pe LiterNet, de pilda, Mihai Brezeanu gaseste asemanari cu FIECARE film precedent. Lucru mai mult decat surprinzator avand in vedere faptul ca noul La Gomera – Fluieratorii este un film TOTAL diferit de TOT ce a facut pana acum Corneliu Porumboiu.
A vrut sa dovedeasca, lui, publicului si criticilor, faptul ca poate face si filme comerciale? A vrut sa faca si altceva? S-a schimbat, saturandu-se de filmele sale vadit anti-comerciale? Nu stiu. Nimeni nu poate cunoaste adevaratul motiv. E clar ca regizorul Corneliu Porumboiu este o persoana greu de citit, greu de inteles, greu de anticipat. Imi era clar inca dinainte de a vedea acest film ca este o persoana intr-atat de imprevizibila incat ar putea sa ma surprinda, in orice sens, la un viitor film de-al sau.
Legat de titlu, mi-ar fi greu sa spun ce este cu acest Fluieratorii. Si-n engleza este la fel, The Whistlers, lucru care, de fapt, nu raspunde la intrebarea esentiala: de ce ar trebui tradus titlul La Gomera? Este un nume propriu, numele unei insule, si ar fi foarte bine ca oamenii de peste tot, din toate colturile lumii, ma rog, pe unde va patrunde acest film, sa-l tina minte dupa acest nume, dupa numele insulei. De altfel, pe afisul si in programul de la TIFF figura intai numele original.
Legat de prestatia actorilor, nu ma voi referi nici la Vlad Ivanov (cu o prestatie previzibil foarte buna), nici la Catrinel Marlon Menghia (Gilda in film), ci la Rodica Lazar si rolul sau de … procuroare. Este vorba despre un rol care mi-a atras atentia in mod special (cu o prestatie remarcabila din partea Rodicai Lazar).
Intai si intai, vad pentru a doua oara o procuroare – femeie ce ma duce cu gandul la Kovesi. Poate-s eu defect si ma uit prea mult la politica, dar atat Catrinel aici, cat si Monica Barladeanu in comedia Faci sau Taci, au roluri inspirate (ca sa nu zic mai mult) de fosta sefa a DNA. Poate si din cauza parerii pe care o am despre Kovesi, poate si pentru modul in care vad eu lucrurile, viata in general, dar poate si pentru ca asta a fost dorinta celor care au gandit filmului, eu am dispretuit personajul interpretat de Rodica Lazar. Un personaj pe care-l urasc, dar care ma face s-o apreciez mai mult pe actrita Rodica Lazar. Caci eu, ca cinefil (si ca iubitor de teatru deopotriva) urasc doar personajele BINE interpretate. Un personaj slab interpretat ma lasa rece, nu-mi starneste niciun fel de reactie. Un personaj pe care, insa, il iubesc ori urasc este un personaj ATAT de bine interpretat incat il identific cu o persoana reala. Caci da, eu nu pot iubi ori dispretui personajele fictive. Oricat mi-ar fi placut Harry Potter, nu l-am putut niciodata plange, la fel cum nu voi plange in veci vreun super-erou.
Nu va zic mai multe despre personaj, va spun doar ca, daca nu v-am convins pana acum, daca nu aveti ALTE motive sa mergeti sa vedeti La Gomera – Fluieratorii, atunci procuroarea interpretata de Rodica Lazar ar trebui sa fie ACEL motiv care sa va face sa vedeti filmul.
Eu am vazut La Gomera – Fluieratorii la TIFF 2019, in avanpremiera nationala, dar el va intra in circuitul normal al cinematografelor din data de 13 septembrie, fiind distribuit in Romania de RoImage 2000. Pentru mine, a fost CEL MAI BUN LUNGMETRAJ ROMANESC de la acest TIFF 18 (editia majorat a festivalului), chiar daca juriul a avut o cu totul alta parere. Sunt curios publicul ce parere va avea. Tind sa cred ca-mi va da macar partial dreptate.
2 thoughts on “La Gomera – Fluieratorii – TIFF 2019”