Nu mai mancati nachos la cinema!

Nu stiu cand a aparut prima oara ideea de a consuma nachos la cinema. Probabil ca ideea tot de la americani vine, chiar daca nachos a aparut in Mexic.

In tara noastra habar n-am cand au patruns, popcornul (floricelele) patrunzand cu mult inainte. Tin minte ca in primul mall din tara noastra, cel din Vitan, popcornul, initial la un pret prohibitiv (ori asa mi se parea mie), era unicul sortiment de rontait din oferta. Apoi a aparut si concurenta.

Scriu acest articol pe blogul de film si nu pe cel de mancare dintr-un motiv evident: aici nu voi vorbi de gustul celor 2 ori de valoarea lor nutritiva, ci voi vorbi strict despre relatia lor cu filmul ce ruleaza pe ecran. Caci, dati-mi voie sa va spun, de fapt sa va repet, eu fac parte din acea categorie de oameni care merg la cinema pentru film. Se duc la film pentru film, oricat de cliseic ori tautologic vi s-ar parea.

Revenind la ideea in sine, de a consuma nachos la cinema, eu am 2 mari probleme cu asa ceva:

  1. Problema principala este data de modul in care mananci nachos. Cand mananci popcorn, alune ori alte chestii de genul, te uiti la ecran si-ti mai arunci in gura cate ceva. Asta e ideea de rontait. Tu esti atent in continuare la ecran, la film, caci pentru el ai venit acolo. Cand mananci nachos la cinema, e clar (desi pentru unii nu e ATAT de clar) ca filmul trece in plan secund. Unii sustin ca au atentie distributiva si ca pot in continuare sa se concentreze pe film, aud ce vorbesc personajele. Acestia sustin, totodata, ca nu trebuie sa mananci tot timpul nachos si ca ei fac asta in momentele moarte, in special in partea introductiva. Fara sa neg toate astea, consumul de nachos la cinema mi se pare dovada suprema ca filmul este trecut in plan secund. Un regizor cunoscut, Nae Caranfil, prezinta aceasta trecere, de la popcorn la nachos, drept moartea cinematografului. Si nu-l pot contrazice, chiar daca in general sunt o persoana optimista si nu-mi surad ideile si teoriile fataliste.
  2. Deranjul fata de cei din jur. Trecand peste posibilitatea reala de a pata hainele celui de langa tine. lucru imposibil cu popcornul, oricat de ghiolban ai fi, este vorba si de zgomot. Punga de popcorn este, in sine, mai silentioasa decat tava aia de plastic pe care este servit nachos-ul, sa nu mai zic de zgomotul pe care-l faci tu atunci cand mananci. Stiu ca pentru multi e irelevant, stiu ca multi au mentalitatea Becalista, in fapt americana (voi explica alta data cum e cu mentalitatea asta), cum ca pe banii lor fac ce doresc ei, dar pentru mine e relevant. Cumva, ca persoana care merge la cinema pentru film, simt ca dac-as consuma nachos la cinema as incuraja proastele maniere. E drept, eu sunt indeajuns de nesatul incat sa pot termina o portie de nachos in timpul reclamelor si/sau a trailerelor, deci PANA sa inceapa efectiv filmul. De altfel, deseori punga de popcorn nu-mi ajunge pana incepe filmul. In acest sens, imi place de fiecare data sa glumesc, spunand ca pentru mine, popcornul are trei dimensiuni: cel mic, care ma tine pana cand se termina reclamele, cel mediu, care ma tine si in timpul trailerelor, si cel mare, care reuseste sa prinda si inceputul filmului.

Ce nu inteleg eu, si pe bune ca astept explicatii logice, este DE CE se vinde nachos la cinema. De ce lumea a ajuns sa-l asocieze cu un film bun? Aud prieteni care-mi spun ca abia asteapta sa mai mearga la cineva, sa vada un film bun si sa savureze un nachos.  DE CE?!

Nu neg, in salile de la noi poti strecura cam orice, lichid sau solid. Deci daca nu s-ar mai vinde la intrarea la cinema, cu siguranta fanii infocati tot ar strecura nachos in sala de cinema. Doar ca, vedeti voi, acel nachos pus la intrarea in sala parca face cu ochiul. Mie nu, dar altora da. Nu de putine ori am vazut persoane care s-au ridicat din scaunul de la cinema si au spus ca se duc sa ia nachos, ca li s-a facut pofta vazandu-i pe altii. Ori pur si simplu pentru ca in sala miroase a nachos. Valabil, bineinteles, si-n cazul popcornului, doar ca acolo nu ma deranjeaza.

Initial, acum ceva ani, as fi fost tentat sa spun ca un spectator care consuma nachos la cinema nu a venit acolo pentru film. Doar ca am cunoscut si prieteni cinefili care poftesc la nachos. Si care-l consuma in sala de cinema. Pur si simplu le e pofta, sau cel putin asta zic ei. Eu nu-i inteleg, dar din cauza lor nu mai pot afirma din start ca unul care consuma nachos la cinema e un spectator cu care nu vreau sa am de-a face.

Nachos la cinema este o chestie pe care as vrea sa n-o mai vad. Doar ca ea este o realitate cu care trebuie sa ma obisnuiesc. Nu condamn persoanele carora le e pofta, eu mananc mult popcorn in salile de cinema si beau cantitati mari de lichid dulce (de toate culorile). Am baut si beau des inclusiv bere in sala de cinema, fara sa-mi fie rusine cu asta. Cu toate astea, intodeauna am pus filmul pe primul plan, drept urmare indiferent ce aveam la mine, cumparat oficial, de la intrare, ori introdus mai putin oficial, ochii mei erau intotdeauna pe ecran. Si asa-mi doresc sa gandeasca toti colegii mei cinefili, indiferent de cata pofta, foame ori sete le este. Poate, totusi, ma lamuriti voi care e faza cu nachos la cinema si daca e ceva care-mi scapa.

ps: Articolul despre consumul de nachos la cinema zacea in draft de peste 4 luni. Mi-am amintit de el din cauza ori datorita (ramane sa decideti voi) unui comentariu primit pe profilul meu de Facebook.

2 thoughts on “Nu mai mancati nachos la cinema!”

  1. Mai nasol mi se pare la teatru când exista mici magazine în incinta, de unde poți lua Popcorn de exemplu. Dacă la film zici ca îți trebuie urechi și văz și Deranjez doar pe vecini, la teatru chiar sfidează bunele maniere de care spuneai.

    1. Legat de teatru. trebuie sa spun 3 chestii:

      1. In teatrele-cafenea actorii cumva se asteapta ca oamenii sa manance. La Godot, de pilda, am intalnit oameni, chiar la masa de langa mine, care isi comandau mancare, insa asteptau s-o manance in timpul reprezentatiei. Pana a inceput spectacolul ei au stat de vorba. Apoi s-au pus pe mancat.

      2. Nu voi intelege TEATRELE care se plang de spectatori, dar vand popcorn la intrare. Ori alte chestii comestibile. Da, un tonomat de unde sa iei un baton ori ceva de inghitit repede, in pauza, e ceva acceptabil. Dar popcorn?!

      3. Cele mai dubioase chestii se petrec in mall, atunci cand NU ruleaza filme. Am fost atat la teatru, cat si la proiectii live ale unor spectacole de la festivalul Enescu (in Mall Baneasa). Bineinteles ca si la balet unii mancau popcorn. Cand i-am intrebat de ce au luat popcorn si daca stiu la ce au venit, un spectator a marturisit calm: DIN OBISNUINTA.

RaspundE-MI-L

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.