The Post este o LECTIE de jurnalism

Filmele politice au un farmec aparte. Ele sunt tot timpul legate de contextul in care apar, de contextul in care au fost concepute si de legaturile pe care le faci, tu ca spectator.

E drept, prin intermediul filmelor politice poti face o manipulare extrem de subtila, mai ales in America, unde exista, in mare, un acelasi vesnic duel intre democrati si republicani.

The Post, luat istoric, este mai mult fals decat adevarat. Gradul de adevar din acest film este sub 50%, iar Nixon, presedintele din film, devine omul negru, cel care-si apara cu dintii imaginea, desi, se pare, era cumva invers. Caci la americani, atunci cand ajungi in functia suprema, nu iti aperi doar (fostii) colegi de partid si camarazii tai, asociatii tai, ci-ti aperi si predecesorii, iti aperi si functia.

Insa, The Post, luat ca film, fara sa te intereseze gradul sau de adevar, este foarte bun. Foarte educativ. Foarte bine realizat. L-as proiecta in toate facultatile de jurnalism din tara, in toate redactiile din tarisoara asta.

L-as proiecta in prezenta jurnalistilor, pe care i-as spune ulterior sa spuna ce au invatat din film. Ma intreb deseori cat de mult aplica ei in viata de zi cu zi indemnul din film.

Caci jurnalismul este facut pentru cei guvernati, nu pentru guvernanti. Iar prietenia cu un inalt oficial, atunci cand ea exista, nu ar trebui sa impiedice publicarea unor materiale ce l-ar putea afecta pe acel oficial.

Si poate vor invata si jurnalistii nostri ce este aceea SOLIDARITATE DE BREASLA. Stiti, la noi in tara, atunci cand se inchide un post tv ori un ziar, in celelalte redactii este sarbatoare. Am scapat, unul mai putin … In alte tari, insa, solidaritate inseamna ca atunci cand un ziar, local sau mai mic, publica niste dezvaluiri, ceilalti sa le preia si sa le dea mai departe. Solidaritate inseamna sa te duci in instanta si sa faci front comun impotriva guvernantilor. Indiferent daca esti de-o parte sau de alta, libertatea presei este ceva sfant.

Iar filmul The Post este REGIZAT de Spielberg, iar acest lucru se vede. O regie solida, un film construit ca la carte, cu momentele de maxima tensiune extrem de bine construite.

Acum, cu interpretarile personajelor este discutabil. Tom Hanks interpreteaza decent, dar parca ne asteptam la ceva mai mult de la el. Meryl Streep, insa, este geniala. Pare tipul de actrita care interpreteaza foarte bine orice rol ii dai.

The Post intra de azi, 23 februarie, in cinematografe, fiind adus in Romania de Vertical Entertainment. Avanpremiera lui a fost fix in seara in care ministrul justitiei a anuntat inceperea procedurii de revocare a procurorului sef al DNA. Asta asa, ca fapt divers 🙂 Salutari CINEMILE tuturor!

ps: Multa lume compara The Post cu Spotlight. Multi le considera similare, inclusiv din punct de vedere calitativ. Eu, insa, consider The Post a fi MULT peste Spotlight. Spielberg, deh…

ps2: Filmul The Post NU este despre scandalul Watergate. El, practic, se termina cand INCEPE scandalul Watergate. Este, ca sa folosesc un termen cinematografic, un PREQUEL al Watergate.