Reteaua cubaneza – WASP Network

Reteaua cubaneza (WASP Network fiind titlul sau original) este un thriller politic excelent realizat, a carui actiune se petrece in perioada tulbure de dupa caderea comunismului in Europa.

Desi pe posterul filmului este pusa intrebarea Eroi sau tradatori?, ca un fel de motto al filmului, pelicula este mult mai mult decat atat.

Povestea trebuie povestita un pic mai amplu, caci intregul tablou este relevant. Cuba era la inceputul anilor 90 (fiind si acum) sub un regim dictatorial extrem de brutal. Totodata, peste regimul brutal al lui Castro sunt suprapuse si sanctiunile economice internationale extrem de dure. Cubanezul de rand nu stie, deci, pe cine sa urasca si cine este de vina: conducatorul lui tiranic sau porcii imperialisti care vor sa puna mana pe acea tara? In 1990, imediat dupa caderea regimurilor comuniste din Europa (inclusiv a mastodontului URSS), in Cuba se simtea un oarecare aer de speranta. Organizatiile cubaneze din exil simtisera mirosul schimbarii si incercau sa apese pedala rasturnarii lui Castro.

Din pacate, insa, nu toti fugarii din Cuba erau, de fapt, dornici de a-l schimba pe Castro. Erau, pe de-o parte, fugarii regimului, cei care doreau libertate, insa erau si cei trimisi de regimul Castro pentru a-i spiona pe primii.

Pe posterul filmului figureaza intrebarea Tradatori sau eroi? Inca nu e clar cine erau eroii si cine erau tradatorii. De altfel, intrebarea asta ne-am pus-o si noi, si inca ne-o punem, in ceea ce-l priveste pe generalul Pacepa. Cand tradezi un regim despotic esti, de fapt, erou? Sau tot tradator te numesti pentru ca, de fapt, iti tradezi poporul?

Dilema morala de mai sus nu este singura din film. O alta dilema morala, cumva suprapusa peste prima, este cate reguli esti dispus sa incalci (si cate victime vrei sa faci) pentru a-ti indeplini scopul? Terorismul se afla printre metodele permise? Caci in anii 90 au existat atentate pe plajele Havanei, atentate care aveau ca scop gonirea turistilor straini din Cuba. Caci embargoul economic la care tara era supus viza doar produsele agricole si industriale, turismul fiind, deci, una dintre putinele salvari ale regimului Castro. Un colac de salvare, ca sa zic asa.

Acum, pentru ca dilema morala sa fie completa, spionii cubanezi din exil, vorba vine, spionii trimisi sa spioneze fugarii cubanezi, erau considerati tradatori pe teritoriul american. Caci spionau prietenii Unchiului Sam.

Nu va zic cum se termina intreaga aventura a spionilor, insa finalul politic il stiti: regimul comunist din Cuba rezista si astazi.

Fara sa comentez in vreun fel alte alegeri regizorale, spun doar ca filmul este mult prea dens, mult prea amplu. Este ecranizarea unei carti, The Last Soldiers of the Cold War (Fernando Morais), ecranizare care putea (si trebuia) facuta intr-un serial, nicidecum intr-un lungmetraj. E drept, serialele au alt traseu, nu intra in cinematografe, nu iau premii la festivaluri, insa in unele cazuri se simte cand o poveste ce trebuia spusa in macar 4 episoade este relatata comprimat intr-un lungmetraj de 2 ore.

In final trebuie sa fac o marturisire: pelicula Reteaua cubaneza mi-a amintit de spectacolul de teatru Doua surori si un pian de la Teatrul Coquette. Actiunea se petrece in aceeasi perioada, insa acolo vedem atmosfera acelor ani din perspectiva unor oameni simpli, care aveau pe cineva fugit peste granita. Nu stiu cand se va mai juca superbul spectacol al Teatrului Coquette (si unde?), insa cele 2, spectacolul si filmul, merg mana-n mana, se potrivesc perfect. Daca s-ar fi putut, m-as fi dus a doua sau a treia zi dupa vizionare la teatrul in cauza, sa revad spectacolul.

Nu pot sa inchei fara sa va spun (din nou) legenda legata de celebrul cocktail Cuba Libre (am povestit-o si pe blogul de teatru).  Mi se pare extrem de relevanta in context. Ideea este asa: Combinatia (rom cu Cola) era la moda in hotelurile si casinourile Cubei pre-Castriste. Cuba de dinaintea lui Castro era tot o dictatura, insa una de dreapta, pro-americana, capitalista. O dictatura a banului, zic unii. Tot felul de americani bogati (mafioti, zic unii) aveau hoteluri si casinouri la care veneau alti americani bogati (alti mafioti). Ma rog, si europeni, si canadieni, si alte natii. Se pare ca aceasta combinatie, de rom cu Cola, a fost facuta in cinstea celor 2 gazde: tara gazda, Cuba, era reprezentata de rom, la acea vreme considerandu-se ca cel mai bun rom din lume este cel cubanez, iar patronul-gazda, americanul, era reprezentat de Coca-Cola. Ma rog, de Cola, ca se foloseste in egala masura si Pepsi. Lamaia a fost pusa, se pare, pentru ca lichidul rezultat era prea dulce (d-aia eu prefer Cuba Libre cu Cola Lime). A venit revolutia, imperialistii au fost goniti, drept urmare lichidul a devenit imposibil de preparat in ambele tari: in SUA nu se mai gasea rom cubanez, iar in Cuba nu se mai gasea … Coca-Cola. Da, imi vine sa rad cand ma gandesc, dar e adevarat. E drept, in SUA se gasea rom, dar na, oamenii voiau rom din ala bun. Caci, de fapt, si-ntr-o parte, si in cealalta se gaseau cele 2 bauturi la negru. Si unii, si ceilalti au denumit combinatia Cuba-Libre, caci ea fusese inventata atunci cand Cuba era libera.

Mergeti sa vedeti Reteaua cubaneza la cinema, atat pentru povestea politica excelent spusa, cat si pentru celebrii actori din distributie. Ori poate pentru regizorul francez Olivier Assayas. La finalul proiectiei va veti intreba, ca si mine de altfel, cine au fost baietii buni (eroii) si cine au fost baietii rai (tradatorii) din film. Si, mai ales, va veti intreba ce ati fi facut voi daca ati fi fost in locul acelor personaje. Va veti intreba, fara sa puteti da raspunsuri certe.

Reteaua cubaneza – WASP Network este in cinematografe din 14 mai, fiind distribuit in Romania de Prorom si HappyCinema. In acest din urma loc, Happy Cinema Bucuresti, am si vazut filmul, fiind momentan singurul cinema de mall deschis in Bucuresti. Celelalte inca asteapta vesti (mai) bune (si mai relaxate) din partea autoritatilor.

RaspundE-MI-L

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.