Filmul Y este debutul regizoral al cunoscutei actrite Maria Popistasu. Tema principala a filmului este situatia orfelinatelor si a adoptiilor din Romania anilor 80 si 90 (mai ales 90), aceasta fiind privita dintr-o perspectiva exterioara, moralizatoare. Este in acelasi timp o fresca a unei familii (aproape) PERFECTE (ma rog, „too good to be light” din punctul meu de vedere”), dar si o fresca a acelor ani tulburi (vazuti retrospectiv: cum privesc oamenii de acum perioada aceea).
Filmul Y spune povestea unei foste avocate (ma rog, jurista intr-un orfelinat de stat), pe numele sau Ileana, care reuseste sa tina in spate o intreaga familie. Financiar vorbind, aceasta familie nu are grija zilei de maine chiar daca nu munceste. Sau, ca sa ma exprim altfel, reuseste sa supravietuiasca facand doar ce-i place, traind insa intr-un lux permanent. Este totusi o familie educata, stilata, cu gusturi rafinate.
Vedem gusturile acestea si cand ne uitam in casele lor (cum sunt aranjate ele, scenografia fiind minutios construita), dar si cand vedem cum sunt ei imbracati. Toti membrii acestei familii au studii superioare, insa niciunul nu le profeseaza.
Olga este una dintre fiicele Ileanei (fiica preferata). Pe patul de spital, cu cateva ore inainte sa moara, Ileana ii face cateva dezvaluiri Olgai. Avand Alzheimer in stadiu avansat, Ileana are impresia ca traieste inca in anii 90, asa ca incepe sa invoce cateva cazuri de copii despre care nu se mai stia nimic, dar si numele unei foste colege (Lucretia), cea alaturi de care a lucrat ani de zile.Continue reading Filmul Y
Filmul Taximetristi este ecranizarea piesei omonime, pe care eu am vazut-o in 2019, in cadrul FEST-FDR. Ea se joaca la Teatrul APOLLO111. Am inceput abrupt, direct, pentru ca toata lumea sa stie despre ce voi vorbi mai departe.
Povestea Filmului Taximetristi este aparent simpla: vedem cum decurge o tura (o noapte) pentru 2 prieteni taximetristi, ce clienti au, ce probleme au, cum reusesc sa treaca peste ele. Vedem, de fapt, diferenta dintre a zice si a face. Vedem exact ce inseamna sintagma „vorbe goale”.
Acum, ma voi departa un pic de filmul Taximetristi si voi contextualiza un pic. In general, atunci cand este ecranizata o piesa de teatru, producatorii de film au TEORETIC 2 optiuni: fie pastreaza exact distributia de pe scena (de multe ori mergand pe mana aceluiasi regizor), fie merg pe o distributie complet diferita. In prima situatie pot da ca exemplu Secretul fericirii (aici avem si spectacol de teatru, si film, dar si carte), iar in a doua situatie avem Acasa la tata (unde distributia din teatru a fost radical diferita de cea de pe marile ecrane). Avantaje si dezavantaje sunt in ambele situatii. Pe de-o parte, cand faci un film radical diferit, cu o alta distributie, el este ALTCEVA. Mai bun sau mai rau, irelevant. E altceva. E un alt produs, care poate fi consumat independent de produsul „copiat”. Cand, insa, spectacolul exact de teatru este transpus pe marile ecrane, exista riscul ca unii spectatori, asa ca mine, sa fie nemultumiti ca nu li se ofera mai mult. Cum am fost la Secretul fericirii, de exemplu.Continue reading Filmul Taximetristi este o comedie COMERCIALA excelenta