Parthenope – un eseu ANTROPOLOGIC despre frumusete si libertate
Parthenope este un film despre care imi vin greu cuvintele. Este ceva ce am savurat, ceva de care m-am bucurat, dar nu este ceva ce pot descrie prea usor in cuvinte. Fiecare are propria definitie a frumusetii si a libertatii, fiecare simte altfel cele 2 concepte.
Frumusetea este in ochii privitorului, insa uneori privim un om sau un obiect printr-una ori prin mai multe lentile. Aici vorbim despre lentilele camerelor de filmat, deci oricat de LIBERI ne-am considera, ne-am simti, oricat de greu de ghidat, de manipulat, ne consideram, tot suntem influentati sa vedem ce vrea regizorul sa vedem.
Pentru ca tot am vorbit despre fotografii si lentile, trebuie sa ma refer acum la termenul de focus. In fotografie, atunci cand in cadru apar mai multi oameni, optiunile sunt diverse: poti sa te focusezi pe unul dintre ei si sa-i blurezi pe ceilalti, poti sa faci sa se vada figurile tuturor ori poti face sa se vada doar cativa. Poti de asemenea sa te focusezi pe ceea ce se vede in spatele lor, marea de pilda, si sa ignori oamenii.
In acest film, peisajele sunt la fel de frumoase precum sunt oamenii. Poate chiar mai frumoase.Continue reading Parthenope – un eseu ANTROPOLOGIC despre frumusete si libertate