Toni Erdmann – film facut pentru corporatisti, desi acestia nu-l vor intelege
Toni Erdmann – film facut pentru corporatisti, desi acestia nu-l vor intelege
Pentru mine, corporatistii au un singur mare defect: TOATA viata lor, dar ABSOLUT TOATA, se invarte in jurul acelei corporatii. Toata energia este canalizata acolo, toate realizarile posibile sunt acolo, toti prietenii (atat cat pot fi ei de prieteni sunt acolo), toate evenimentele importante se petrec acolo (imi serbez ziua de nastere printre colegi, merg la petrecerea de Craciun a firmei, merg la mare doar in teambuildinguri, cu sau fara familie). Corporatistul adevarat fie nu are familie deloc, fie este casatorit cu una de acolo, ceea ce inseamna ca timpul petrecut la munca este timp petrecut in familie. Mai e si a treia categorie, de corporatisti care au familie, dar o neglijeaza maxim. Singurul lucru pe care-l fac pentru familie este sa aduca bani in casa. Atat.
Acum, problema cu corporatistii este ca au fost spalati intr-atat de mult pe creier incat au impresia ca aia e normalitatea. Cum, voi nu aveti petrecere de Craciun la firma? (Nu, unii, demodati, vor sa-si petreaca sarbatoarea ACASA) … Cum, voi nu va serbati ziua cu colegii? (Nu, unii au prieteni si din afara firmei)
Un corporatist adevarat nu va rade de o gluma despre corporatisti, decat daca este inside joke. Un corporatist adevarat nu va intelege un film ori un spectacol de teatru unde este aratata drama unui corporatist. CUM? Corporatia este raiul pe Pamant, cum adica aia e nefericita?!
Toni Erdmann este un film despre corporatisti, pentru corporatisti. Problema e ca ei fie nu-l vor intelege, fie il vor repudia. Personajul principal este tatal unei corporatiste, care vrea sa-si convinga fiica de un lucru elementar: viata trebuie traita.
Evit sa ma pronunt asupra aspectelor pur cinematografice. Spun doar ca filmul este propunerea GERMANIEI pentru Oscar, insa are si o insemnata contributie romaneasca. Unii, din acest motiv, il numesc un film romanesc in germana. Nu-s chiar departe de adevar.
Nu inchei pana nu vorbesc despre campania de promovare de pe facebook. Mai multe persoane si-au adaugat la nume Erdmann. A fost un impact initial puternc, multa lume intreba in stanga si in dreapta care-i faza. E drept, campania are limitele ei: nu poate fi facut prea des, iar in cazul unor filme nu e deloc recomandata (cum v-ar fi sunat sa-mi schimb numele in Emil Ilegitim Calinescu); in plus, o campanie asemanatoare a derulat anii trecuti KFC. Nu e original, dar mie mi s-a parut draguta. Sa vedem cat de eficenta.
Pentru ca, uitai sa va zic: Toni Erdmann, desi comedie, este film de festival. Nu e FOARTE comercial, e nitel mai lung, are niste subtilitati. Adica munca e nitel mai grea decat in cazul altor filme. Nu ca ar fi imposibil. Imi doresc, sincer, se bata noi recorduri. De ce nu, sa fie mai vizionat decat Selfie 69 si Doua Lozuri.
Toni Erdmann a intrat de ieri, 21 octombrie, in cinematografe, fiind distribuit in Romania de MicroFilm. Eu l-am vazut la Comedy Cluj, unde ma voi afla in urmatoarea perioada. Salutari DE TOT RASUL tuturor!
PS: Uitasem sa va semnalez 4 cronici misto ale filmului Toni Erdmann: The Telegraph, Variety.com si doua in romaneste, DinFilme.RO si cronica din ziarul Adevarul.
Lucrez in corporatii de 25 de ani. Iti spun ca habar n-ai. Ai impresia ca pentru cineva care lucreaza in corporatie aceasta a luat locul pe care-l avea statul comunist pentru cetatenii RSR. Fals. Corporatiile in care am lucrat si lucrez sunt locul in care imi castig banii, mai buni decat ai majoritatii cetatenilor, pentru a-mi permite o viata mai sigura si-o batranete mai linistita. Si locul in care socotesc cat mai am pana scap de munca. Iar Tony Erdmann este un film despre o fraiera care nu intelege, de fapt, ce e viata si un tata care-ncearca sa-i deschida ochii. Si n-are legatura cu corporatia, in sine, ci cu dedicatia fata de munca.
Posibil, asa se vede din exterior. Reformuland: majoritatea celor care se dedica (prea mult) muncii in dauna familiei lucreaza in corporatii. Corporatiile te incurajeaza sa faci asta. Poate tu ai nimerit intr-una ok. Eu raman la parerea mea 🙂