Bob Marley: One Love
Bob Marley: One Love este un film slab, ca orice oda comandata, ca orice film de propaganda gandit din start ca atare.
Da, am inceput abrupt, pare ca-s negationist, ca am ceva cu filmul, ca nu rezonez cu el, lucruri pe care nu le pot nega. Drept urmare, voi incerca sa fac 3 lucruri:
- Sa separ mesajele, caci nu toate mesajele acestui film sunt bune, corecte.
- Sa judec filmul strict cinematografic, sa separ CE TRANSMITE de CUM TRANSMITE, acesta fiind cel mai dificil lucru.
- Sa arat ce anume nu ne spune acest film. Uneori, minciuna este prin omisiune. A nu spune ceva n-o fi la fel de grav cu a minti, dar nici adevar autentic nu este.
Sa le iau pe rand. Insa pana atunci, trebuie sa spun din start: filmul este produs in parteneriat cu familia Marley. Ca sa o spunem pe romaneste: familia Marley spune doar ce vrea ea sa spuna. Cine da banii comanda muzica. In acest caz, muzica este reggae. Toate cele de mai jos decurg de aici.
La primul punct, totul se reduce la Miscarea Rastafari, o religie in toata regula, una monoteista, foarte apropiata de crestinism, care pune populatia de culoare in prim-plan. Este crestinismul negru, care considera ca primul om de pe acest Pamant a aparut in Africa, fiind de culoare. Ma rog, nu pot intelege cum a aparut populatia alba daca primul om a fost negru, dar sa nu lasam adevarul sa strice o religie buna.
Ideea este ca ORICE FILM de propaganda religioasa va omite intentionat adevarurile care nu convin, aratand doar ce este convenabil acelei religii. Daca ati fi aflat ca urmeaza sa vedeti un film de propaganda crestina, ati mai merge la cinema? De ce propaganda crestina ar fi diferita, inferioara ori superioara, celei rasta? Este propaganda religioasa si trebuie tratata ca atare.
Aparatorii acestui film vor spune ca mesajele transmise sunt pozitive, de pace si prietenie. Doar ca, vedeti voi, pe langa mesajele de pace si prietenie se mai strecoara si unele mesaje nu atat de pozitive. De pilda, este VENERAT de-a dreptul consumul de marijuana. De iarba, ca s-o spun pe romaneste. Este oare ceva ce ar trebui incurajat? Este oare un mesaj pozitiv?
Nu vreau sa discut aspectele politice, razboiul civil din Jamaica acelor ani. Cunosc foarte putine despre acea perioada si acea regiune, astfel incat nu vreau sa ma pronunt.
Trec direct la punctul trei, pentru a lasa punctul doi pentru final. Enumar doar 3 lucruri care nu sunt mentionate in film:
- Filmul se concentreaza pe fix 3 ani: 1976, 1977, 1978. In rest pauza, nimic. Nu stim mai nimic de copilaria sa (de tatal sau absent), nu stim nimic de precedentele sale sotii (cu care avea niste multi copii). Nu stim mai nimic.
- Chiar si din acea scurta perioada de timp ne sunt ascunse cateva detalii. Omise. Ignorate. De pilda, aventurile sale extra-conjugale. Aflam ca nu era chiar fidel, dar nu ni se spune nimic altceva. Este doar o umbra care planeaza. Atat. Ceva trecator. Probabil neimportant pentru producatori.
- Partea legata de boala, de cancerul agresiv de piele descoperit, este aratata cumva ciudat. In film ni se spune ca el a refuzat complet sfatul doctorilor, ceea ce este doar PARTIAL adevarat. Pe scurt: el avea un melanom agresiv la unul dintre degete (degetul mare, nu am retinut de la care picior). Recomandarea doctorilor a fost amputarea acelui deget, lucru pe care intr-adevar Bob Marley l-a refuzat. Dar el a incercat alte tratamente, oficiale, nicidecum naturiste, asadar imaginea pe care spectatorii si-au facut-o urmarind filmul este una distorsionata. Pe alocuri nociva, caci mesajul poate parea gresit. Si, dintr-un motiv care-mi scapa, aceasta minciuna nu este nicidecum in favoarea marelui artist.
Nu insist cu toate inexactitatile, le gasiti pe toate pe screenrant ori pe alte site-uri. Asa ca ajung la partea importanta, cea cinematografica.
Aici, filmul Bob Marley: One Love are un singur mare avantaj: muzica. Daca nu ai vedea, ci doar ai auzi, filmul ar fi superb. Doar ca, ce sa vezi, la modul general filmul este intai si intai ceva vizual si abia apoi ceva auditiv. Filmul trebuie intai sa-ti arate, si abia apoi sa-ti spuna.
Ca sa puteti judeca obiectiv filmul, incercati sa scoateti toate mesajele moralizatoare si incercati sa ignorati faptul ca toate acele lucruri au existat, ca este bazat pe fapte reale. Daca judecati astfel filmul, o sa va rezulte o realizare mai mult decat mediocra. Un film slabut, doar interpretarile, in frunte cu cea a lui Kingsley Ben-Adir par a-l salva de la dezastru.
Ce este ciudat este alt lucru: regizorul este acelasi ca-n cazul filmului King Richard. Acolo i-a iesit, aici a dat-o-n bara. Poate cazul real o fi fost mai ofertant, mai interesant. Sau poate acolo familia a fost mult mai deschisa, descuiata la minte, si i-a permis mai multe.
Per total, Bob Marley: One Love este mai mult decat dezamagitor. Nu are niciun punct forte, dezamagind pe toate planurile. E drept, nu sunt de culoare, poate nu-s in target. Insa ideea filmului ar fi trebuit sa fie ca mesajele populatiei de culoare, cele in care credea Bob Marley, sa ajunga la toata lumea, nu doar la oamenii care deja le cunosc si care deja empatizeaza cu ele.
Bob Marley: One Love a intrat in cinematografele patriei din 16 februarie 2024, fiind distribuit in Romania de Ro Image 2000.
Esti vai de curul tau, ti-a casunat ca face propaganda religioasa, desi insista foarte putin pe acest aspect. Cu ce difera religia lor fata de crestinism? Ambele sunt fantezii, trebuie sa fii chiar ipocrit sa te cramponezi de asta. Si iarasi esti ipocrit cand pentru acelasi lucru, sunet, ai laudat un film ( Zona de interes), dar ai carcotit aici. Pai ori filmele sunt vizuale in ambele situatii, ori nu mai sunt. N-am vazut scriitura mai dezlanata si incoerenta pe nicaieri asa cum vad la tine. Ai ratat complet ce a vrut sa transmita filmul.
Auzi la tine, face reclama consumului de marijuana. Nu cred ca au zis in vreun moment ca au consumat marijuana. Si apropo, chiar de ar fi asa, deja marijuana nu mai e considerat drog decat in tarile înapoiate.
Tot filmul a fost despre mesaje de pace si unitate si tu te rahatesti pe tine ca in cateva scene vorbesc despre religia lor. Vai si amar, esti praf.
Dragul meu, nu este adevarat ca insista foarte putin. Se insista de fapt foarte mult pe aspectul religios. De fiecare data este invocat JAH.
Legat de sunet, ideea este cu totul alta. Un film care contine DOAR MUZICA este concert cu poveste, fie ea si una slaba. La Zone of interest sunetul e cu totul altceva. Nu e MUZICA, ci este PERSONAJ de sine statator. E un caz UNIC.
Iar legat de consumul de marijuana, nu stiu daca ai observat, dar Bob Marley fuma tot timpul. Iar atunci cand a fost intrebat daca-i adevarat ca el consuma jumatate de kilogram, el a ras. Deci da, consumul de iarba este ceva firesc. Nu zic, asa o fi fost in cazul lui, dar nu pot sa spun ca este un lucru pozitiv.
Nu, nu vreau interzicerea consumului, sunt de acord cu legalizarea completa, dar nici incurajarea lui nu e in regula. Daca de maine marijuana nu ar mai fi drog, oare ar fi in regula sa fie fumata de copii? Intreb doar.