Secretul Insulei Pin-Up – The Secret of Pin-Up Island este o combinatie de film psihologic, SF, drama si mistery ce a putut fi vazut prima oara in Romania asta vara, la TIFF 2024. Din pacate, eu am ratat proiectia de atunci, intre timp a mai rulat si la Dracula, festival la care n-am fost, asa ca l-am vazut abia la final de noiembrie, in Bucuresti.
Secretul Insulei Pin-Up – The Secret of Pin-Up Island ne vorbeste despre o psihoterapie revolutionara contra depresiei (in film se aplica doar femeilor, filmul are doar personaje feminine, insa nimic nu ma impiedica sa ma gandesc ca ar putea fi la fel de bine aplicata si barbatilor): subiectul era hipnotizat, in mintea sa intrand un fel de inteligenta artificiala, una care genereaza un program personalizat in functie de propriile particularitati psihologice. Practic, subiectul trebuia sa rezolve niste task-uri, era ca si cum s-ar fi jucat, atmosfera de gaming este omniprezenta, are de rezolvat niste niveluri.
Subiectul din acest film este Alesia, personaj interpretat excelent de actrita Rina Gri. Pentru cine n-o cunoaste pe Rina Gri, este o actrita de origine rusa care a plecat in 2022 din Rusia in Romania din cauza razboiului pornit de tara sa natala in Ucraina. Acum locuieste la Bucuresti.Continue reading Secretul Insulei Pin-Up – The Secret of Pin-Up Island – TIFF 2024
Saptamana Mare este o adaptare libera a nuvelei O faclie de Paste, scrise de Ion Luca Caragiale in anul 1889. Regizorul si scenaristul Andrei Cohn face 2 lucruri, pe care le putem considera deopotriva calitati ori defecte ale peliculei: schimba finalul (detaliu care schimba RADICAL morala povestii, intregul personaj) si transforma povestea intr-una usor atemporala (intelegem ca actiunea se petrece „undeva demult”, fara sa ni se spuna exact CAND).
Personajul principal este Leiba, un hangiu (carciumar) dintr-un sat uitat de lume. El se cearta cu servitorul sau, Gheorghe, cearta dintre ei petrecandu-se fix in Saptamana Mare. Relatia dintre familia evreului si restul satului era oricum tensionata, cearta sa cu Gheorghe (care aici ajunge „Gheorghita”) parand a fi „picatura care a umplut paharul”.
Limonov: Balada lui Eddie este filmul vazut DUPA marele Megalopolis (despre care voi scrie ulterior), in a doua zi a festivalului Les Films de Cannes a Bucarest 2024. El a rulat si la TIFF 2024, dar acolo nici macar nu-l detectasem. Probabil a fost in acelasi timp cu un film mult asteptat, asa ca nici macar nu m-am mai uitat despre ce-i vorba. In marea selectie a TIFF, filmul a fost exact cum era poetul Limonov in marele New York: o picatura intr-un ocean.
Trei kilometri pana la capatul lumii este o poveste despre inapoiere, despre lipsa de curaj, despre coruptie, despre „intelegeri” si despre homofobie (care cumva surprinzator pentru mine este abia la final). Da, homofobia este in categoria „si altele”, ea poate fi inlocuita cu orice altceva.
Adi este un adolescent de 17 ani din localitatea Sfantu Gheorghe din Tulcea. Familia lui face eforturi sa-l tina la liceu la Tulcea, insa vacantele si le petrecea acasa. Urma sa dea la Academia Navala din Constanta, dar nu e clar cand (anul acesta? la anul?). Venind in sat intr-una dintre aceste vacante, este „surprins” sarutandu-se cu un turist („unul de la Bucuresti”), asa ca este „pedepsit”, primind o „severa corectie fizica”. Cuvintele imi apartin, insa mi se pare ca exprima cel mai bine opiniile satenilor.
Tot ce vedem in film este reactia comunitatii vizavi de acest subiect. Adi nu mai conteaza, el intra intr-un con de umbra, intr-un plan secund. Ce vrea el, ce crede el, ce simte el devin lucruri irelevante. Continue reading Trei kilometri pana la capatul lumii – TIFF 2024
Unde merg elefantii incepe (aparent) haotic. Parca ar fi mintea unui scriitor (scenarist), care se uita in jur, in orasul in care traieste, incercand sa gaseasca ceva interesant pentru viitoarea sa poveste (carte sau film). Sa gaseasca o persoana interesanta intr-un ocean de banalitati. Povestea actorului-scenarist (Marcel) pierdut in acest ocean de banalitati parea o poveste la fel de interesanta ca oricare alta.
Actorul-scenarist ne aduce in lumea Magdei si a fiicei ei, Leni. Aceasta din urma este o copila bolnava de cancer (sau de leucemie, nu stim aproape nimic despre asta, stim doar ca e ceva grav si ca ea este poreclita de colegii de scoala „chelioasa”; ma rog, leucemia este tot o forma de cancer), care incearca sa isi coloreze viata extrem de cenusie. Mama ei este ziua chelnerita si seara prostituata, trebuind sa munceasca pe branci pentru a plati tratamentele fiicei.
Relatiile dintre cei 3 sunt dubioase, atipice, insa va las pe voi sa le descoperiti. Sa descoperiti ce este intre Marcel si Magda, dar si intre Marcel si Leni. Va las pe voi sa descoperiti modul in care regizorii (sunt 2 in acest caz, Catalin Rotaru si Gabi Virgina Sarga, cei 2 semnand si scenariul acestui film) ne arata Bucurestiul, cat de colorat si in acelasi timp trist ne este el prezentat. De altfel, aceeasi senzatie o are spectatorul pe tot parcursul filmului: ii vine sa rada si sa planga in acelasi timp; este socat si nu prea de ceea ce vede; vrea sa se bucure, dar in acelasi timp are motive la fel de multe sa se intristeze. O ambivalenta care caracterizeaza pe deplin acest film.Continue reading Unde merg elefantii – TIFF 2024 & BIFF 2024
Morometii 3 este SINGURUL film vazut in aer liber la acest TIFF 2024. Nu spun ca imi displace senzatia, insa in cazul majoritatii filmelor vazute acolo am simtit nevoia sa le revad si-ntr-o sala normala de cinema. Aici senzatia a fost accentuata de faptul ca filmul nu era gata: probleme de imagine si de sunet pe care un ochi neavizat nu le observa. Personal nu le-am cautat, insa cateva mi-au sarit in ochi. E drept, unele probleme pot fi cauzate de locatie, cu siguranta ACELASI FILM, vazut intr-o sala de cinema, s-ar fi vazut si s-ar fi auzit altfel. Sunt convins ca dupa ce-l voi revedea la toamna intr-o sala de cinema, eventual de mall, mi se va parea ca am vazut alt film. Chiar daca, sa ne intelegem, Morometii 3 este tot alb-negru, ca si precedesoarele.
Morometii 3 este despre conceperea romanului omonim. Asta a spus producatorul Tudor Giurgiu inainte de proiectie, asta va spun si eu. Ceea ce este complet adevarat. E drept, unii au considerat acest anunt drept spoiler, ar fi vrut sa descopere singuri acest lucru. Nu-i condamn, chiar daca discutia despre spoilere este ampla. N-o fac aici.
Niculae Moromete este un tanar tovaras scriitor, cu sau fara ghilimele, autor al volumului de nuvele Intalnirea din pamanturi (1948) si al romanului de debut Desfasurarea (1952), ambele foarte apreciate de catre organele de partid. Niculae era vazut un scriitor de viitor. Continue reading Morometii 3 – TIFF 2024
Fara aer abordeaza aproximativ aceeasi tema ca si filmul AMAL, si acesta din urma fiind vazut la TIFF 2024.
Cazul prezentat aici, in filmul Fara aer, provine din Romania, chiar daca productia este una maghiara.
Ana este profesoara de literatura (maghiara; in realitate era de limba romana). Este iubita de studenti pentru metodele ei inventive. La un moment dat, pentru a intelege mai bine poezia lui Arthur Rimbaud, Ana le da elevilor sa vada un film. In acest film, Total Eclipse, este aratata relatia poetului Rimbaud cu Paul Verlaine.
Un parinte isi prinde elevul uitandu-se la acest film si o reclama pe Ana. Aceasta este ulterior acuzata de comportament inadecvat pentru propaganda homosexuala. Ramane sa descoperiti singuri cum se termina totul si cine este impotriva profesoarei. Si mai ales, va recomand sa urmariti cu atentie reactiile elevului al carui parinte a pricinuit intregul scandal.Continue reading Fara aer – TIFF 2024
Puncte de suspensie ne spune povestea unui pseudonim literar. Fara sa va dezvalui cine cum facea, va spun doar personajele implicate: un scriitor care se retragea intr-o casa izolata ca sa scrie, care in viata reala, cea neascunsa, era profesor de scriere creativa,, un prieten de-al sau, proprietarul casei, agenta literara a scriitorului, intamplator fosta sa sotie, si o fosta cursanta de-a profesorului. Ce fac toti astia si ce afla intr-un final opinia publica ramane sa descperiti singuri.
Puncte de suspensie mi-a readus in minte discutia despre pseudonimele literare. Discutiile de genul ma lasa rece pe mine, eu prefer sa ma bucur de carti, oricine le-ar fi scris pe acestea. Nu mi-am schimbat niciodata parerea despre vreo carte dupa ce am aflat cine a scris-o. Nici macar daca scriitorul era de fapt scriitoare.
Ce se intampla in spatele scenei ma lasa rece. E drept, uneori se observa diferente radicale intre un roman si altul, motiv pentru care unii cititori mai scrupulosi ajung la concluzia ca pseudonimul este de fapt pentru mai multi autori. Scriu mai multi sub aceeasi umbrela.Continue reading Puncte de suspensie – TIFF 2024
Amal este un film care m-a enervat. M-a scos din sarite, m-a facut sa ies plin de nervi din sala de cinema. E drept, filmul este excelent, de la exceptional in sus, insa situatia in sine ma scoate din sarite.
Pe scurt de tot, Amal este o profesoara de literatura care vrea sa-i educe pe copii sa-si puna intrebari, vrea sa le dezvolte spiritul critic. Si vrea sa-i faca toleranti. Scandalul incepe cand una dintre eleve, Monia, este acuzata ca ar fi lesbiana. Problema era dubla: nu doar ca era o lesbiana in clasa, dar mai era vorba si de o lesbiana de origine musulmana.
Amal ii ia apararea adolescentei, considera ca n-a gresit cu nimic, insa elevii de origine musulmana nu pot accepta acest lucru. Sunt radicalizati atat de familiile din care provin, dar si de profesorul de religie. Nu va spun ce pateste Monia, nu spun cum se termina totul, va trebui sa descoperiti singuri.
Cazul profesorului de religie insa mi se pare cel mai revoltator. Ca sa intelegeti, va spun asa: profesorul de religie nu este ales de scoala, ci de un centru sau institut de studii islamice belgiene. Scoala nu poate nici sa-l dea afara. Iar la orele de religie nu poate intra oricine, trebuie sa ceri voie si intri cu aprobare.Continue reading Amal – TIFF 2024
Planul 75 este un film care m-a deprimat. M-a speriat de-a dreptul. Nu sunt batran, mai am niste ani pana la acea varsta, dar ce am vazut m-a socat realmente.
In Japonia dintr-un viitor deloc indepartat, imbatranirea populatiei a ajuns o problema atat de mare incat statul a fost nevoit sa intervina. Radical. Brutal. Absurd chiar. A aparut Planul 75, adica un plan prin care persoanele de peste 75 de ani erau incurajate sa fie eutanasiate asistat.
Discursul cu care erau batranii incurajati sa se sinucida, sa fie ucisi de stat, nu diferea foarte mult de discursul din pandemie: faci ceva util pentru societate, noi cu totii iti vom multumi si alte aberatii de genul. E drept, nu se vorbeste nimic despre pandemie, insa numai cine vrea nu vede asemanarile. Am ramas realmente socat de ce am vazut.Continue reading Planul 75 – TIFF 2024
Rapirea (Stolen) imi ridica mingea la fileu in ceea ce priveste filmele indiene si relatia publicului autohton cu ele. Pe scurt de tot, multi considera filmele indiene ca fiind manele cinematografice, drept urmare le trateaza ca atare. Pe scurt: le discrimineaza.
Rapirea (Stolen), pentru cine va fi indeajuns de descuiat la minte sa-i dea o sansa, nu este un film indian tipic, cliseic. Intai si intai, NU se canta, asa ca in afara limbii vorbite, care duce cu gandul la filmele indiene vechi, nu exista alte motive de asociere cu … manelele. Cinematografice sau nu.
Avem povestea a doi frati, Gautam si Raman, care se afla in locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Gautam isi astepta in gara fratele pentru a merge la o nunta extravaganta. Din pacate pentru ei, nimeresc fix cand unei tinere mamici ii este furat copilul. Din aceasta cauza, ei trec printr-o gramada de peripetii, sunt acuzati de furt de copii, de crima, sunt batuti, sunt urmariti de diverse bande de „vigilanti”, care i-au acuzat ca le fura copiii, finalul insa nu vi-l voi dezvalui, urmand a-l descoperi singuri.Continue reading Rapirea (Stolen) – TIFF 2024
Stapanul este un film rusesc despre putere si subjugare. Familia lui Ivan asista la un cumplit accident rutier pe autostrada. Ivan sare in ajutor si isi risca viata pentru a salva un necunoscut. Necunoscutul este Rodin, un om extrem de influent in regiune, care ajunge sa se intre in viata lui Ivan. Daca la inceput Rodin este recunoscator si il ajuta pe Ivan, ulterior relatia dintre cei 2 aluneca pe o panta periculoasa. Rodin doreste sa conduca, sa arate cine-i seful, iar Ivan vrea sa arate ca e independent, ca-i pe propriile picioare. Cum se termina aceasta lupta pentru putere ramane sa descoperiti singuri.
