Viza de intrare – TIFF 2023
Viza de intrare este o surpriza placuta din toate punctele de vedere. O poveste aparent simpla, ce nu poate fi (prea mult) inflorita, spusa intr-un timp scurt, aproape record (1h17 minute – cred ca a fost cel mai scurt film de lungmetraj vazut de mine vreodata la TIFF!) – iata retea care functioneaza aproape perfect in cazul acestui film.
Viza de intrare ne spune povestea a 2 imigranti hispanici, un venezuelean si o catalana, veniti amandoi in SUA pentru a se stabili acolo. Desi aveau viza si totul era aparent in regula, cei 2 au fost chemati la un nou interviu, un adevarat interogatoriu, pe aeroportul din New York. Nu a contat ca aveau un alt avion de prins, nu a contat nici ca acolo Diego era asteptat de fratele sau vitreg.
Mi-a placut atmosfera filmului Viza de intrare: desi cei 2 nu erau infractori, nu erau arestati, interogatoriul la care au fost supusi era asemanator torturii. O tortura psihica, nu fizica, pe care ei au acceptat-o, au tolerat-o. Nu vreau sa va fac spoilere, insa vreau sa observati tehnicile de manipulare, de tortura psihica. Vreau sa va ganditi la finalul filmului, sa va intrebati de ce se termina asa si ce rol a avut intreg interogatoriul.
Mi-a placut teatralitatea filmului, caci aceasta poveste poate fi lesne spusa si pe o scena de teatru. Un film de interior (cei 2 protagonisti, imigrantii, nu ies din aeroport) ce poate fi lesne transformat in spectacol de teatru. Chiar m-as bucura sa vad asa ceva pe o scena de la noi.
Din ce am inteles, atat din discutia de la finalul proiectiei filmului, cat si din ce am mai citit ori am mai auzit, lucrurile sunt cat se poate de reale. Este intr-o buna masura propria experienta a regizorului. Fiecare om care aplica pentru viza stie ca trebuie sa aiba nervii de otel. Isi asuma asta. Se asteapta la asta.
Filmul Viza de intrare mi-a adus aminte de un banc: USA = Uniunea Sovietica Ailalta. Mi-a adus aminte de atitudinea slugarnica a multor tari europene si sud-americane fata de SUA. Asa cum se comporta statul, la nivel geopolitic, se comporta si cetatenii la nivel individual. Si sa nu credeti ca nu exista o legatura. Dimpotriva. Este o legatura cu dublu-sens: pe de-o parte, daca stii ca statul e slab, ca nu te poate sustine, esti umil, incerci sa te descurci altfel; pe de alta parte, statul este asa cum sunt cetatenii, niste cetateni umili nu pot fi condusi de niste politicieni darzi si demni. Niciodata.
De altfel, ca sa dau un pic din casa, va sfatuiesc sa observati diferenta de atitudine dintre un european, cetatean spaniol, si un venezuelean. Evident ca ma intrebam cum s-ar fi comportat un autohton, un roman. Multi dintre concetatenii mei s-ar fi pus la modul propriu in genunchi.
Dintre scenele fara importanta in actiunea propriu zisa, in firul narativ principal, simt nevoia sa mentionez una: cei 2 (nu mai stiu care dintre ei) il intreaba pe un alt tip de acolo de cat timp asteapta. La care tipul, colegul lor de suferinta, ca sa zic asa, spune calm: de 3 capitole. Spune apoi ca asta inseamna 3 ore. Chiar daca acel personaj este episodic, eu voi tine minte aceasta replica. Mi-ar placea ca timpul sa-l masuram in capitole citite ori in episoade vizionate dintr-un serial (te astept de 3 episoade!).
Nu in ultimul rand, trebuie sa laud din nou durata scazuta. Pur si simplu acest film este bun pentru ca nu se intinde inutil, pentru ca nu trage de timp aiurea. Se vede ca nu-i facut de americani SI din acest motiv.
Chiar asa, cine a vazut ori va vedea acest film va gasi alte motive pentru a dispretui SUA si atitudinea acestei tari fata de restul lumii? Discutia mi se pare necesara. Utila. Exact cum ziceam nu demult despre o eventuala discutie legata de iesirea din UE. Mi se pare ca sentimentele legate de americani nu vin neaparat din cauza politicilor economice, ci din cauza atitudinii.
Si datorita perspectivei politice, filmul Viza de intrare nu prea avea cum sa fie de amerciani. Nu l-as numi film anti-american, dar unii l-ar putea cataloga astfel. Si nu ar gresi foarte mult.
Voi mergeti sa vedeti Viza de intrare, daca va rula in vreun alt festival, este un film de neratat. Sau poate il veti vedea pe vreo platforma de streaming (poate TIFFunlimited), caz in care impactul psihologic va fi mai mic, dar mesajuil va fi primit. Sper ca si interpretat asa cum trebuie. Aici trebuie sa mai subliniez un lucru: este tipul de film unde mesajul in sine e mai important decat realizarea cinematografica in sine. Altfel spus, CE iti transmite filmul devine infinit mai important decat CUM este transmis acest mesaj.
Articolul despre filmul Viza de intrare a fost scris intr-o camera a NEST INN Cluj Napoca. Despre locatie am scris pe larg pe EmilCalinescu.EU. Mai multe detalii despre LOCATIILE NEST INN CLUJ NAPOCA (sunt mai multe si se construiesc de zor altele!) gasiti pe site-ul lor oficial si pe pagina lor de Facebook.
ps: Am fost surprins ca un film hispanic a umplut o sala mare de la TIFF. Merita felicitari sincere pentru acest lucru.
1 thought on “Viza de intrare – TIFF 2023”