Bohemian Rhapsody: „Toti se cred critici”
Am vazut de 2 ori Bohemian Rhapsody, atat in sala IMAX, cat si in sala Dolby Atmos, m-a trecut printr-o tona de stari atat prima oara, cat si a doua oara, insa pana acum nu am putut scrie articolul. Ca o mica paranteza, desi intre cele 2 sali recomand de obicei sala IMAX, de data asta alegerea corecta este Dolby Atmos. Este o diferenta sesizabila chiar si intre cele 2 sali, probabil intre o sala normala si Dolby Atmos diferenta este ca de la cer la pamant.
In continuare doresc sa arat de ce Bohemian Rhapsody este un film care te deprima. Te deprima, te enerveaza, te pune pe ganduri.
Bohemian Rhapsody iti arata cine sunt cei care se duc la film cu dorinta de a nu se bucura de film. Se duc cu carnetelul, isi noteaza, compara, se gandesc cum ar fi fost daca … Fac orice, numai sa se bucure de film nu. Acestia sunt intai si intai critici de film, dar sa stiti ca ei au o tona de discipoli. Fie bloggeri care se viseaza critici, fie studenti la critica de teatru si film, fie pur si simplu spectatori pretiosi, snobi intelectuali, care se uita la film asa cum o face poporul. Ei se uita pretios, cu un ochi in carnetel si un altul pe ecran. E drept, marea masa a publicului cam ignora opiniile criticilor, un lucru aproape de fiecare data.
Bohemian Rhapsody iti arata cum sta treaba cu homofobii. Erau o gramada de homofobi si in acei ani, in special in America. Dar problema nu e cu ei, ci cu homofobii actuali, din Romania anului 2018. Da, exista persoane care nu vor sa mearga sa vada filmul despre poponarul ala de Freddie. Referendumul CpF ne-a aratat ca exista acea categorie de persoane, cat de multi sunt ei este o chestiune relativa, care trebuie studiata cu atentie.
Bohemian Rhapsody m-a dus cu gandul la bolnavii de SIDA. Daca medicamentele impotriva acestei boli, nu care s-o vindece, ci care s-o incetineasca, ar fi aparut mai devreme … Da, e cumva inuman sa te gandesti la asa ceva strict din perspectiva oamenilor importanti bolnavi de SIDA si sa ignori miile de copii care n-au avut sansa sa-si traiasca viata, n-au avut sansa sa produca ceva, sa-si fructifice talentele. Dar STRICT din perspectiva filmului, cum ar fi aratat oare scena muzica internationala daca Freddie Mercury NU ar fi murit in 1991?
Bohemian Rhapsody m-a dus din nou cu gandul la cat de inapoiati eram noi, romanii, in acea perioada. Diferenta dintre Angela Similea si Queen. Aici se vede cel mai mult cat de inuman a fost regimul comunist. Si nu intru mai mult in detalii, nu e nimic de explicat. Totu-i limpede, nimic neclar. Sau vreti sa va fac o paralela intre concertul Live Aid si concertele lui Paunescu de la diversele Case de Cultura din tara?
Nu in ultimul rand, Bohemian Rhapsody scoate-n evidenta ipocritii tip #FanDeMic. Este plin internetul de postari, fie pe Facebook, fie pe bloguri, in care diversi se lauda cu pasiunea lor infinita pentru formatia Queen. Ei au fost dintotdeauna fani ai formatiei, l-au idolatrizat dintotdeauna pe Freddie, iar acum acest film le-a dat sansa sa se afirme. Sa-si marturiseasca dragostea ascunsa.
La modul serios, exista articole pe bloguri care par optimizate dupa sintagma Queen este formatia mea preferata. Nu, dragilor (ma rog, vorba vine), nu trebuie sa spuneti ca este formatia voastra preferata. Asta trebuie sa reiasa din activitatea voastra si din articolul vostru. Exact ca si cum te-ai lauda ca esti intelectual. Daca nu s-a observat pana atunci, precizarea in sine te face de ras.
Bohemian Rhapsody este un film superb, de care te bucuri ori de cate ori il vezi. L-am vazut de 2 ori si l-as revedea oricand cu placere. Faceti abstractie deopotriva de criticii care cauta pete-n soare, care sunt nemultumiti ca la concertul X s-a cantat melodia X si nu Y, ca Freddie a aflat ca are SIDA in alt an decat cel din film, si de fanii de mici, care pana acum, in toata activitatea lor, nu au scos vreun cuvant despre Queen, probabil nici nu stiu toate melodiile lor, dar care, bineinteles, au plans la film si si-au amintit brusc ca aceasta-i formatia lor favorita. Filmul te va trece prin toate starile: te va face sa plangi, sa zambesti, sa te bucuri, dar si sa regreti. Este un film care NU TREBUIE ratat si care trebuie vazut in sali cu sunet bun. Chiar daca nu e nicidecum un film comercial, de mall, fix acolo trebuie vazut.
Bohemian Rhapsody a intrat in cinematografe din 2 noiembrie, fiind distribuit in Romania de Odeon.
PS: Oare ar mai fi existat filmul Bohemian Rhapsody daca nu ar fi existat Ramy Malek si asemanarea lui teribila cu Freddie Mercury? Posibilitatea ca in acel rol sa joace Sasha Baron Cohen n-o pot trata decat ca pe o gluma.
PS2: In Bohemian Rhapsody ni se spune si despre pasiunea lui Freddie pentru pisici. Replica din titlu este adresata unor … pisici. Fix asa ar trebui sa se comporte cantaretii vizavi de criticii lor: exact cum se comporta o pisica atunci cand ii spui ca nu are voie ceva. Fix asa. Altfel, desi nu se spune in film, pisica preferata a lui Freddie era Delilah, careia i-a fost dedicata si o piesa. Adica cea de mai sus 🙂
Mă uit la imaginile din Rock in Rio, în 85. Mi-au dat lacrimile. La cum este lumea azi aproape că este de neconceput că omul ăsta a existat. Ce interacțiune cu publicul, ce atitudine, ce… tot.
Știi, în ’86 au cântat la Budapesta. La Budapesta, Emile, la doi pași de noi.
Noi la ora aia…
Urlu. Tare ținută pe loc a fost și este țara asta…
Cand eram mica imi placeau melodiile „We will rock you” si „We are the champions ” dar nu ma gandeam la formatie, cine canta sau cat de celebri sunt. Acum 5 ani cand mergeam la Craiova cu trenul citeam o revista in care era un articol despre viata lui Freddie Mercury si de atunci am inceput sa il descopar din ce in ce mai mult. Filmul mi-a placut, l-am vazut tot de 2 ori in cinema. Consider ca nu fac parte din categoria celor care sunt „mega” fani si aveau nevoie de film pentru a-si declara dragostea fata de formatia Queen. Sunt un fan Queen anonim.