Honey Boy a fost primul film vazut la American Independent Film Festival 2020 si, fidel principiului de a lega contextul vizionarii filmului de ceea ce ne arata el, pot spune ca s-a potrivit perfect in peisaj, ca este tipul de film care se vede mai bine in locatii neconventionale, in aer liber, decat in cinema.
Filmul se bazeaza pe experientele personale ale actorului principal Shia LaBeouf. Un tanar cineast ajunge sa aiba grave probleme psihice, pentru a le rezolva trebuind sa se impace cu trecutul sau, relatia dintre el si tatal sau fiind principala, insa nu si singura problema.Continue reading Honey Boy – American Independent Film Festival 2020
Program American Independent Film Festival 2020. Decat sa va mai povestesc despre festival, ma rog, deja am facut-o in privinta locatiilor, va las in continuare programul complet al acestuia. Filmele subliniate sunt cele din topul meu personal, cele pe care le astept cu nerabdare. Asadar:Continue reading Program American Independent Film Festival 2020
American Independent film festival 2020 este al doilea festival de film al toamnei, dupa hibridul Pelicula 5 (si online, si offline). Dupa ce am asteptat aproape jumatate de an sa revin intr-o sala de cinema, acum festivalurile de film se inghesuie in timpul (destul de scurt) ramas pana la finalul anului. Avand in vedere ca festivalul sud-american este mai mult online si oricum varianta offline se incheie pe data de 13, cele 2 nu as zice ca se suprapun. Dimpotriva. Se completeaza, chiar daca teoretic ele sunt complet diferite. Va las pe voi sa descoperiti/ sa va prindeti care-s asemanarile dintre cele 2. 🙂
Spre deosebire de festivalul de mai sus, American Independent film festival 2020 se desfasoara exclusiv offline, atat in aer liber, cat si indoor. Cele 5 locatii ale proiectiilor, fiecare avand specificul ei, farmecul ei, sunt urmatoarele:
Cinema Muzeul Taranului Roman in aer liber. Stiti voi, curtea aia din fata intrarii in cinematograful propriu zis. Acolo am vazut un singur film, unul chinezesc daca-mi aduc aminte, insa inca de atunci mi-am zis ca ar trebui sa revin, c-ar fi interesant sa mai vad un film acolo. American Independent film festival 2020 imi ofera prilejul perfect.
Muzeul National de Arta al Romaniei (Sala Auditorium). Nu am vazut niciun spectacol/nicio proiectie de film in aceasta sala, deci nu ma pot pronunta. Stiu ca la baza ea este sala de concerte, insa au fost o multime de alte evenimente. Stiu ca la Festivalul Filmelor de Cannes au fost cateva proiectii acolo si, daca nu ma insel, s-au jucat si cateva spectacole de teatru. Oricum, un loc unde spun de ceva timp ca trebuie sa ajung. Din nou, ca la precedenta locatie, American Independent film festival 2020 imi ofera un prilej excelent.
Deschis Gastrobar. Iarasi o locatie in care n-am mers, insa una extrem de spectaculoasa ca priveliste. Pasionatii de fotografii sunt incantati de ea, caci este situata undeva la inaltime. Ceva spectaculos, ceva memorabil, cum sper sa fie si filmele care se vor proiecta aici.
Cinema Drive-in Militari Shopping. Pentru foarte multi posesori de masini, cinematografele drive-in sunt o idee foarte buna. Desi pentru multi e o struto-camila, esti alaturi de altii, dar nu-i auzi, nu ii simti, unii prefera varianta aceasta pentru intimitatea pe care o ofera. In plus, cei care au obiceiul sa comenteze mult la film sunt incantati ca in locatiile drive-in nu le face nimeni observatie sa taca. Sau, ma rog, doar prietenii apropiati. Eu sigur nu voi merge aici, neavand masina, insa in contextul actual, al pandemiei, locatia-n cauza s-ar putea dovedi perfecta, multi preferand-o datorita normelor maxime de siguranta in care pot vedea acolo un film.
Merkato Cultur. Aceasta este o locatie noua, deschisa in luna august a acestui an. A gazduit mai multe evenimente si spectacole, fiind situata foarte aproape de centrul orasului, undeva in zona Aviatorilor. Mai multe detalii despre aceasta locatie gasiti pe pagina lor de Facebook, iar despre deschiderea ei puteti citi in articolul de pe smark.ro.
Event Park Snagov. Nu stiu cum, cu ce mai precis, insa este un loc unde imi doresc sa ajung. Daca voi avea cum, o voi face. Sper doar sa reusesc sa ma si intorc de acolo.
Cam atat despre LOCATIILE American Independent film festival 2020. Despre PROGRAMUL American Independent film festival 2020 voi scrie intr-un articol viitor. Pana atunci va dau frumos linkul si va indemn sa-mi spuneti voi ce filme va fac cu ochiul. In articolul viitor voi scrie top 7 filme pe care le astept la acest festival. Clipul de mai sus este teaserul editiei de anul trecut.
UPDATE1: Asociatia Cinemascop doneaza toate încasarile care ii revin din vizionarile filmelor in cadrul AIFF (MNAR- Sala Auditorium, Cinema Muzeul Taranului si Mercado Kultur) catre Asociația OvidiuRO.
UPDATE 2: Si inca ceva: American Independent film festival 2020 trebuia sa se desfasoare initial la finalul lunii aprilie (24-30 aprilie). Din cauza starii de urgenta, el a fost anulat atunci, insa inca de la sfarsitul lunii martie organizatorii promisesera faptul ca festivalul va reveni. Si, bila alba, chiar au facut-o. Le urez mult succes si sa ne vedem cu bine la frumosul festival!
A 5-a editie a Festivalului Pelicula, singurul festival de film si cultura ibero-americana din Romania, va avea loc ONLINE in perioada 9-16 septembrie 2020, iar offline, in aer liber, pe terasa de la Cinema Elvira Popescu, in perioada 9-13 septembrie 2020.
Editia din acest an, dupa cum va puteti da seama, este una speciala, pregatita si organizata inca dinaintea anuntului deschiderii cinematografelor indoor. Am amintiri placute de la editiile anterioare Pelicula, nici nu stiu cand s-a ajuns la Pelicula 5, si in plus mi-am propus sa studiez mai cu atentie America de Sud. De altfel, America de Sud, cu Argentina si Brazilia in frunte, este printre locurile din aceasta lume unde trebuie sa ajung candva. Festivalul acesta este, deci, modalitatea prin care pot ajunge MOMENTAN pe aceste meleaguri: cu sufletul si cu gandul in America de Sud. Efectiv, fizic, candva mai tarziu. Argentina si Brazilia sunt must see (ma rog, must visit), insa Uruguay si Chile sunt si ele acolo pe lista. Sunt oricum inaintea multor altor tari (de pilda, eu sunt tipul de persoana care daca ar avea de ales intre SUA si una dintre aceste patru tari, ar alege cu siguranta varianta a doua). Continue reading Festivalul Pelicula 5 – 9-16 septembrie 2020
Calatoria fantastica a Maronei este cel mai recent film al regizoarei Anca Damian. A deschis Animest-ul de anul trecut, a si rulat prin cinematografe (intrat in 4 octombrie 2019), adunand incasari totale de 22.505 lei de la 2667 de spectatori. Dupa ce am vazut filmul (in cadrul BIFF 2020), pot afirma cu certitudine ca aceste cifre sunt nemeritate, filmul fiind mult subevaluat. Ori poate n-a avut prea multi bani de promovare.
Calatoria fantastica a Maronei ne spune povestea simpaticei cateluse Marona, care in decursul vietii schimba 3 proprietari, 3 oameni pe care-i slujeste cu devotament. Totul este povestit din gura Maronei, modalitate datorita careia aflam gandurile ascunse ale acesteia. Aflam cum s-a nascut, aflam cum a ajuns la primul stapan, aflam cum ajunge la urmatorii stapani si, mai ales, aflam cum se termina totul. Din pacate, in privinta ultimelor 2 lucruri am ceva rezerve, caci nu mi-a placut nici ciclicitatea (aflam din start ca Marona va muri, o vedem moarta, din acest motiv suspansul in ceea ce ar fi trebuit sa fie momentul cheie este zero), nici trecerea de la un moment la altul (de la un stapan la altul). Mi s-au parut 3 povesti distincte foarte bune, legate intre ele destul de stangaci.Continue reading Calatoria fantastica a Maronei – BIFF 2020
In absenta dvs. – Sorry we missed you a fost primul film vazut in cadrul BIFF 2020. Atmosfera a fost cumva atipica pentru un film: in aer la liber, la terasa, cateva mese, toate departate, avand tot timpul senzatia ca sunt aproape singur la aceasta proiectie. Ceea ce in mod normal m-ar fi dezamagit, m-ar fi mahnit, in acest caz a functionat ca o completare perfecta pentru povestea filmului.
Caci povestea filmului este despre „uber-izare”, despre cum esti dependent desi, aparent, esti independent. Ricky este capul unei familii pline de datorii care, in momentul in care ramane fara serviciu, gaseste oportunitatea de a lucra pe cont propriu: sa aiba propria masina utilitara, cu care sa livreze pachete diversilor beneficiari. Avand de ales intre a plati chirie pe o masina a firmei si a-si cumpara propria masina, alege, bineinteles, a doua varianta, sacrificand masina sotiei sale.Continue reading In absenta dvs. – Sorry we missed you – BIFF 2020
UPDATE: Era sa uit: Cinemil.ro este partener media al BIFF 2020!
Bucharest International Film Festival Editia a XVI-a (BIFF 2020) este probabil ULTIMUL festival care va avea loc in Bucuresti, in aer liber, in anul 2020. In ziua imediat urmatoare celei in care s-a anuntat POSIBILA deschidere a cinematografelor si teatrelor (despre aceasta intr-un articol viitor), eu anunt inceperea unui festival in aer liber.
Apropo, BIFF 2020 are loc PENTRU PRIMA OARA (exclusiv) in aer liber!
BIFF 2020 are loc anul acesta in 3 locatii: Cinema Muzeul Taranului Roman (in aer liber, in curte, in fata intrarii in cinematograf), Gradina cu Filme (langa sediul Creart, in Piata Lahovari) si Opera Comica pentru Copii (pe acoperisul acesteia). Dintre cele 3, Opera Comica pentru Copii mi se pare cea mai interesanta. Nu doar ca n-am fost acolo, desi este si acesta un argument, dar este vorba si despre faptul ca filmele vor fi proiectate pe acoperis. Ceva care-mi suna extrem de bine, sincer sa fiu.
Despre Cristi Puiu ar putea sa se scrie studii intregi. Chiar ma mir ca nu s-au scris. Perspectivele ar fi multiple, aceste studii putand fi lesne facute de sociologi, psihologi, politologi, oameni de comunicare, oameni de film, chiar si filologi. Poate chiar si teologi.
Nu ma declar expert in Cristi Puiu, cred ca nimeni nu-l poate cunoaste cu adevarat pe acesta pentru a se putea declara expert, dar fix d-asta il apreciez eu. Incerc, insa, sa impartasesc cu toata lumea putinul pe care-l stiu despre Cristi Puiu.
Sa ne intelegem: pe Cristi Puiu nu l-am cunoscut doar prin intermediul filmelor sale, ci am fost sa-l si ascult in cateva ocazii. Prima oara s-a intamplat in facultatea de sociologie, pe vremea cand omul avea curs la masterul de antropologie (loc de unde a plecat in urma unui mic scandal). De atunci l-am mai auzit in cateva ocazii, de fiecare data fiind realmente fascinat de personalitatea sa.Continue reading Cristi Puiu
Pe data de 15 martie, cand Romania a intrat in starea de urgenta, multi cinefili se intrebau Cand se redeschid cinematografele? Eram cu totii speriati, insa aveam cu totii o speranta: trece repede, ne revenim imediat, hai ca nu mai e mult.
Au trecut intai 2 luni, am iesit din starea de urgenta si am intra in cea de alerta. S-au redeschis terasele, putem circula oriunde dorim, putem merge la plaja, insa cinematografele au ramas inchise.
Iar daca in 15 martie, 1 aprilie, 15 aprilie, 1 mai ori chiar 15 mai inca se vorbea despre cinematografe, acum, pe 27 iulie, foarte putini se intreaba cand se vor redeschide acestea.
Ca sa intelegi problema si, de fapt, diferenta de mentalitate, in Italia, in plina pandemie, cinematografele erau inca deschise. Ele au fost inchise printre ultimele. Functionau spre final la 50, apoi la 30% din capacitate, cu locuri intre spectatori, cu randuri libere, insa erau deschise. La noi, in mod contrar, le-au inchis printre primele si nu sunt semne ca le-ar redeschide.Continue reading Cand se redeschid cinematografele?
Edmond, pe numele sau original Cyrano mon amour, este un film frantuzesc din 2018, aparut la noi cu cateva luni mai tarziu, pe care, spre rusinea mea, il ratasem la vremea lui. Acum, trebuie sa precizez din start: vorbim despre un film teatral, povestea unei celebre piese de teatru, film pe care eu m-as strofoca sa-l proiectez intr-un teatru, nu intr-un cinema si nicidecum pe vreo platforma de streaming online. Daca s-ar putea, impreuna cu punerea in scena a piesei de teatru despre care-i vorba in film ori macar a alteia scrisa de Edmond Rostand.
Piesa de teatru despre care va vorbeam este Cyrano de Bergerac, scrisa de celebrul dramaturg francez Edmond Rostand, considerat Shakespeare al Frantei. Nu va povestesc mai multe, va trebui sa vedeti filmul ori sa cautati pe internet detaliile, eu, insa, vreau sa spun fix 5 chestii despre acest film, 5 lucruri relevante despre acest film. Pana sa vedeti cele cinci chestii, va las mai jos clipul meu cel scurt tras inaintea inceperii proiectiei.Continue reading Edmond – Cyrano mon amour
Eu am facut dintotdeauna distinctia intre filme de vazut pe canapea si filme de vazut la cinema. Nu, oricat ar parea de ciudat, nu toate filmele sunt gandite pentru a fi vazute in sala de cinema. Stiu, pare ciudat, dar acesta este adevarul.
Cenzura din cinematografie atinge cote greu de banuit (pentru unii). Este, insa, din punctul meu de vedere, un lucru de asteptat, nu e ca si cum trendul nu putea fi anticipat. In momentul in care te strofoci ca orice film, indiferent de subiectul lui, sa fie musai corect politic, in care indiferent de subiectul filmului sa fie obligatorie prezenta fie a unei persoane de culoare, fie a unui cuplu de gay, fie a unei femei puternice si hotarate, fie a tuturor celor 3 la un loc, e clar ca aceasta corectitudine politica a devenit periculoasa. A devenit, de fapt, un obiectiv in sine.
Sa nu mai vorbesc despre aspectul religios: avem o tona de distopii religioase, in care ni se arata o ipotetica societate a viitorului in care fanaticii religiosi vor conduce (Povestea slujitoarei, o ecranizare a unei carti de succes), insa nimeni nu ne prezinta o societate distopica in care nimeni nu va mai avea voie sa creada in nimic, in care nu vei mai avea voie sa te duci la biserica, preotii vor fi omorati, iar oamenii vor fi sanctionati inclusiv pentru gesturi religioase (facutul crucii) ori pentru replici de natura religioasa (Oh, My God sau, in romaneste, Dumnezeule-mare).
Miami bici a fost introdus pe Netflix exact pe data de 1 aprilie, insa este disponibil doar de pe teritoriul Romaniei. Daca este vreunul dintre cititori plecat pe afara si are contul Netflix facut in acea tara, nu va putea sa-l vada decat incepand cu data de 1 iunie. Nu v-as fi zis toate astea daca nu m-as fi lovit personal de aceasta problema (am cont partajat cu un amic, facut de el, el locuind in Franta; oficial este cont frantuzesc). Noroc cu Daniela, ca m-a ajutat sa pot vedea si eu filmul. Nimic ilegal, stati linistiti 🙂
In momentul inchiderii cinematografelor, Miami bici era filmul numarul 1 din box office-ul romanesc, surclasand orice alt film romanesc aparut pana acum, dar si filmele straine ce figurau in programele cinematografelor. Un adevarat hit, cu care orice producator ar trebui sa se mandreasca.Continue reading Miami bici (Netflix) – cel mai comercial film romanesc din istorie
5 gang: Un altfel de Craciun este un vlog de 96 de minute, bagat in cinematografe doar pentru ca vloggerii isi doreau sa li se vada mutrele pe marile ecrane.
Miracol in celula 7 este un film pe care vreo 3 prieteni reali si inca vreo 10 virtuali mi-l recomandasera. Practic, cam toata lumea care-l vazuse spunea ca e incredibil, fabulos, emotionant, iti stoarce si ultima lacrima din tine. Ca de obicei, pe langa 5 opinii #pebune au mai aparut si alte 2 opinii de papagali, oameni care pur si simplu vor sa fie intr-o turma, care n-au curajul sa-si exprime opinia in mod sincer si care se ascund in spatele unor clisee.
Miracol in celula 7 este o drama turceasca despre abuzurile facute de militari in aceasta tara. Memo este un tanar cu dizabilitati intelectuale („are creierul cat o nuca”), dizabilitati care nu-l impiedica sa-si iubeasca fetita ca pe ochii din cap. Este pastor, avand grija de oile sale, de fetita sa si de bunica lui, insa toata lumea il stia drept Nebunu’. Colegii de scoala ai fetitei lui il strigau asa, insa el nu parea deloc deranjat de apelativ.
Din pacate, insa, armonia familia sale se destrama atunci cand Memo este condamnat pentru o crima pe care n-a comis-o. Marea lui problema: victima era fata unui om important din armata, care armata, in acea perioada si in acea zona din Turcia, era cea care dicta totul.
La aceasta nenorocire mai adaugam alte cateva: bunica era oricum batrana si bolnava, de fetita trebuia sa aiba cineva grija, iar in inchisoare, in Turcia si nu numai, ucigasii de copii nu au parte de tratamente usoare. Nu va spun cum se termina totul, desi din punctul meu de vedere titlul in sine, MIRACOL in celula 7, este un mare spoiler. Sincer, a anulat mare parte din suspans si m-a facut sa astept twist-ul, eram convins ca acesta exista, era doar o chestiune de timp pana cand sa apara … MIRACOLUL!
Pana sa va spun parerea mea despre film, trebuie sa va vorbesc un pic despre … manea, despre termenul in sine. Candva chiar studiam acest termen si acest fenomen in mod serios, oricat de ciudat, de incredibil, vi s-ar parea. Asadar, cuvantul MANEA vine din limba turca (ce surpiza) si inseamna, ori insemna la inceputuri, un cantec de dragoste lent, taraganat. O manea era un cantec turcesc de dragoste, taraganat, de obicei fara versuri. Ce a ajuns maneaua in zilele noastre, in Romania, e cu totul altceva. Insa mai sunt momente, chiar melodii, care aduc aminte de intelesul ORIGINAL al cuvantului manea.
Si ca sa intelegeti de ce am catalogat DIN START filmul drept manea, trebuie sa va arat trailerul:
Dupa acest trailer si ce se spunea despre film in online, am dedus ca e o manea. Sa ne intelegem, termenul nu e peiorativ pentru mine, o manea bine facuta, care sa te faca sa plangi, nu inseamna un film rau. Dimpotriva.
Ca sa intelegeti, in plan cinematografic Life of PI e o manea in intelesul romanesc, o manea pseudo-indiana, in timp ce Miracol in celula 7 este o manea in intelesul clasic al cuvantului. Si nu, nu sunt omul care sa repudieze manelele, dimpotriva. E drept, nu am obiceiul sa plang ascultand manele.
Si ca sa fie tacamul complet, am aflat ca acest film este … un remake. Ca sa fie manea si in intelesul ROMANESC al cuvantului. Filmul original este unul sud-coreean, din 2013, acesta dorindu-se a fi … o comedie. O comedie in stil coreean, cu accente de drama, dar in esenta comedie. Va las trailerul.
Ca o paranteza la acest trailer, la inceput (secunda 9) inculpatul este scos din masina de politie cu masca pe fata. Oare filmul anticipa pandemie din aceste zile?
Turcii au luat aceasta poveste, au adaptat-o (FOARTE BINE) situatiei politice si sociale de la ei din tara, chiar daca accentuand parca prea apasat cliseele (civilii sunt oameni buni, militarii sunt oameni rai), au scos aproape complet partile amuzante, rezultatul fiind o drama lacrimogena APROAPE perfecta. As putea pune intrebari legate nu de cat de adevarata e povestea, e cert ca nu e, ci legate de realismul ei. Primele 3 intrebari care-mi vin in cap:
Cand a fost legea martiala in Turcia si ce putere aveau cu exactitate militarii?
La inceputul filmului auzim cu pedeapsa capitala a fost abolita in Turcia. Cu toate astea, Memo este condamnat la moarte (prin spanzurare), pedeapsa care urmeaza sa fie pusa in aplicare aproape imediat. Nu este o fractura logica evidenta?
Finalul este plin de semne de intrebare. Initial pusesem aici cateva intrebari, apoi le-am sters, zic sa nu fac spoilere.
Analizand strict latura cinematografica a filmului, spun pe scurt 3 chestii:
Filmul este foarte previzibil. O amica virtuala tocmai a scris pe Facebook ca ea anticipa cam tot ce urmeaza sa se intample cu 3 secunde inainte. Singurul lucru pe care nu l-a anticipat a fost finalul. Problema e ca eu si pe ala l-am anticipat. E drept, am trisat: intr-un moment cheie am pus pauza si am analizat complet peisajul. Fix d-asta iubesc sa vad filmele la cinema: nu doar ca n-as fi putut face asta, dar as fi fost influentat si de reactiile din jur.
Cei 2 actori interpreteaza exceptional, cu amendamentul ca roluri de genul, de nebun, retardat, persoana cu dizabilitati, sunt extrem de greu de interpretat. Pe langa el, pe cel care-l interpreteaza pe Memo, si fetita exceleaza, desi ea este naturala. Putini copii o dau in bara in astfel de roluri. Nu inseamna, insa, ca sunt roluri exceptionale, geniale, divine, care sa te dea pe spate. Nu vorbim de Joaquin Phoenix din Joker ori de James McAvoy din Split, unde vorbim de interpretari cu adevarat geniale. Sau poate, ca sa fiu incorect politic, rolurile de nebun (ma?) atrag mai mult decat rolurile de retardat.
In sens contrar, batrana, BUNICA, este interpretata destul de slab. Scena aceea in care se prabuseste pare a fi jucata in teatru, unde trebuie sa te prefaci in mod real. In film, unde ai la dispozitie tot felul de efecte vizuale, scena e fix ca musca-n lapte. S-a prabusit cu incetinitorul, ca sa avem timp sa ne bucuram de scena. Logic.
Nu am vazut originalul Miracol in celula 7 (Miracle in cell NO. 7), cel coreean, trailerul mi-a adus aminte de filmele cu „Chickie Chan”, o prostioara asiatica simpatica, dar tind sa cred ca acela nu ar fi stors atatea lacrimi. Asta pentru ca, ghiciti ce, NU SI-A PROPUS sa faca asta.
Miracol in celula 7, varianta turceasca de Netflix, este per total un film bun, insa doar atat. Nu exceleaza in niciun fel, fiind plin de clisee si extrem de previzibil. Unul ca mine isi pune si problema realismului: cat de CREDIBILA este o astfel de poveste, in ce masura ea s-ar putea cu adevarat petrece. Si, atentie, nu ma refer doar la finalul acela de tip Deus-Ex Machina (sau, ma rog, mana invizibila a lui Allah).
Nu am o problema cu filmul, poate doar ca-i remake (chiar daca multi spun ca ar fi, de fapt, mai bun decat originalul), insa am o mare problema cu fanii sai infocati. Miracol in celula 7 e un film decent, pe care multi il ridica in slavi in mod inutil. Iar acum, din cauza pandemiei, necinefilii, care nu aveau timp si bani sa mearga la cinema, parc-au cucerit internetul cu opiniile lor. Fix din acest motiv cei care ar fi putut sa-si spuna in mod obiectiv o parere despre acest film nu se fac auziti. Nu stie nimeni de ei. Au cazut in anonimat, asa cum, din pacate, ma astept sa se intample si cu acest articol.
UPDATE: Cu scuzele de rigoare, trebuie sa fac niste rectificari. Filmul incepe in anul 2003, cand pedeapsa cu moartea a fost abolita. Eroina principala, fetita, ajunsa mare, asculta incantata aceasta veste si-si aminteste povestea din trecut. Povestea, partea principala a filmului, se petrece candva in anii 80 (in 1980 a fost instituita Legea Martiala in Turcia). Filmul este, deci, credibil si ne arata Turcia acelor ani. Este surprinzator pentru mine ca un remake, Miracol in celula 7 RAMANE un remake, poate arata atat de fidel imaginea tarii de adoptie a filmului. Nu inseamna ca brusc filmul imi place, inseamna doar ca am inteles mai multe din el. Impresionat tot nu sunt, dar macar totul are mai mult sens. Nu am sters nimic din articolul initial, doar am pus niste taieturi care scot in evidenta chestiile spuse in acest paragraf. Forma initiala a articolului, in cazul in care-l cititi in aceasta forma, este fara acest paragraf si fara acele taieturi.
Miracol in celula 7 poate fi vazut pe Netflix. Vi-l recomand, fie si pentru a putea spune ca-s un insensibil care ar trebui sa nu-si dea cu parerea despre filme de genul (N-AI COPII. NU POTI INTELEGE).
Ivana cea groaznica este filmul-surpriza al primaverii. E drept, situatia actuala din Romania este ciudata, nu stiu cati isi mai permit luxul de a merge la filme, multi distribuitori anunta amanarea lansarilor, dar poate tocmai in aceasta situatie ciudata, dubioasa, Ivana cea groaznica se potriveste perfect in peisaj.
Printr-o autobiografie mult fictionata, Ivana cea groaznica reuseste sa ne spuna cateva chestii extrem de interesante, intr-o maniera extrem de placuta, partial serios, partial la misto.
Pe scurt, Ivana este o actrita sarboaica, intoarsa pentru o perioada scurta in localitatea ei natala, Kladovo, una situata la granita Serbiei cu Romania. Inconjurata de familie, cu care nu se intelege foarte bine, Ivana primeste oferta de a fi imaginea celui mai important eveniment local al acelei localitati – Podul prieteniei romano-sarbe. Pe langa relatiile de familie (cu parintii, cu fratele si cu bunica), tanara Ivana mai are 2 probleme: prietenii ei excentrici veniti de la Bucuresti si relatia cu un baiat mult mai tanar, de care vorbeste tot orasul. Continue reading Ivana cea groaznica – filmul atipic al primaverii
Urma este unul dintre filmele despre care nu auzisem mare lucru pana-n urma cu 2 saptamani. Am aflat ulterior ca in film vor juca Madalina Ghenea (slatineanca de-a mea) si Irina Radulescu (fiica marelui Dem Radulescu). Ele urmau sa joace pe langa consacratii Teodor Corban, Dragos Bucur si Lucian Ifrim.
Povestea este interesanta: Anton (interpretat de Marin Grigore) este un pianist celebru si extrem de dubios. Are o personalitate dificila, un suflet de artist. In afara de relatiile dubioase pe care le are, el devine obsedat de fericirea surorii sale. Ce s-a intamplat cu el, cum sa ajuns la aceasta situatie, ce probleme avea el si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri. Ca de obicei, nu fac spoilere, in acest caz spoilere fiind mai grave decat in alte cazuri.Continue reading URMA – Unul dintre putinele thrillere autentice facute de romani
Colectiv – ne priveste pe toti este un documentar inedit, difuzat si premiat in cateva mari festivaluri de film din lume (TIFF-ul canadian si Festivalul de la Venetia). Partea inedita a acestui documentar este modul in care a fost filmat: timp de mai bine de 1 an (14 luni) au fost filmati mai multi protagonisti, echipa de investigatii a GSP (Catalin Tolontan, Mirela Neag, Razvan Lutac), a fost filmat si ministrul sanatatii Vlad Voiculescu (el nu a venit la minister imediat dupa venirea guvernului Ciolos, ci dupa vreo 6 luni), Camelia Roiu (medic la Spitalul de Arsi), Narcis Hogea (tatal lui Alex Hogea, una dintre victime) si Mariana (Tedy) Oprea, unul dintre supravietuitori.
Colectiv – ne priveste pe toti este un film produs de HBO, daca are pentru cineva vreo relevanta brandul (pentru unii are, este o garantie a calitatii), fiind distribuit in mai multe cinematografe din tara de Bad Unicorn, urmand ca apoi sa fie disponibil pe HBO GO. Nu v-as putea spune cate saptamani va rula in cinematografe si din ce data va fi disponibil pe HBO GO. Programul proiectiilor din cinematografe il gasiti pe BadUnicorn.ro/Colectiv.Continue reading Colectiv – ne priveste pe toti
Pasari de prada si fantastica Harley Quinn este, pana acum, cel mai prost film vazut in 2020. Si avand in vedere ca anul acesta mi-am propus sa evit sa vad filme proaste si foarte proaste, cred ca va ramane la acest titlu.
Acum, pana sa va zic care-s cele mai mari greseli ale acestui nou film din Universul Gotham (aka DC Comics), trebuie sa va spun ce e cu filmul asta. Pai, intai si intai, este un origin story al fantasticei Harley Quinn. Ea este fosta terapeuta a lui Joker, de care s-a despartit si pe care inca-l plange. Problema nu este doar de natura psihica, caci pe langa regretele pe care le are, ea trebuie sa se descurce si fara protectia pe care Joker i-o oferea. Pe scurt: cam jumatate din oras voia sa se razbune pe ea. Acum, folosind principiul cea mai buna aparare este atacul, Harley nu sta sa se baricadeze in casa (ma rog, face si asta, fara prea mult succes), ci iese la atac. Cum reuseste sa-si incropeasca echipa, cine face parte din ea si cum se termina totul (fiind vorba despre un origin story, e clar ca Harley Quinn va supravietui), ramane sa descoperiti singuri.
