Spun din start: Nunta pe bani este MAI BUN decat predecesorul sau, Mirciulica. Scenele amuzante sunt mai multe, iar povestea este mai legata. E mai film, ca sa ma exprim astfel. Revin asupra acestei idei in finalul articolului.
Pe scurt, povestea filmului Nunta pe bani este urmatoarea: Mircea Bravo (Mircea Popa) are probleme pe toate planurile. Are un job la o reprezentanta de masini unde nu reuseste sa vanda nimic, asa ca seful il tot bate la cap, amenintandu-l cu destituirea. In viata personala lucrurile nu merg la fel de bine, caci e de cativa ani cu actuala, dar ea si-ar dori nunta. In plus, merg la nunta unui prieten de familie de-al ei unde „Mirciulica” are cateva nemultumiri pentru care scoate cateva bancnote din plic, le scrie pe plic si apoi posteaza totul in social media. Un dusman declarat al nuntilor. Asa ca mine. Picatura care a umplut paharul este insa accidentul pe care Mircea Popa il are cu o masina care nu-i apartine, accident din cauza caruia ajunge sa fie dator unui samsar de masini, „un fel de camatar”. Suma era in jur de 30.000 de euro. O avere pentru cineva care se uita la fiecare consumatie de la restaurant.
Decizia lui Mirciulica este evidenta: o cere pe prietena lui in casatorie, propunandu-si ca nunta sa acopere gaura. Ce se intampla cu exactitate si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri.Continue reading Nunta pe bani este MAI BUN decat Mirciulica!
Nu astepta prea mult de la sfarsitul lumii este, intr-un fel, un dublu sequel, fiind probabil singurul film romanesc cu aceasta dubla calitate. Este, pe de-o parte, continuarea unui film romanesc optzecist, Angela merge mai departe, fiind pe de alta parte un sequel, chiar daca nu la propriu de data aceasta, ci la figurat, al filmului de debut al regizorului Radu Jude, Cea mai fericita fata din lume.
Nu astepta prea mult de la sfarsitul lumii este structurat in 2 parti bine delimitate intre ele. In ambele parti, personajul principal este Angela, interpretata excelent de Ilinca Manolache. In prima parte, pe care o vedem in alb-negru, Angela se plimba prin tot orasul in cautarea protagonistului ideal, perfect, pentru filmarea unui clip despre protectia muncii. Compania pentru care lucra era una mare, straina, una unde avusesera loc mai multe accidente de munca. Viziteaza mai multe persoane afectate, ajungand la un moment dat si la familia unui tanar ce fusese lovit de o bariera. Nu tanarul in sine este important, relevant, ci parintii lui, nimeni altii decat Dorin Lazar si Lazlo Miske, adica protagonistii filmului din 1981. In paralel cu periplul Angelei interpretata de Ilinca Manolache vedem si traseul Angelei din vechiul film. Unele locatii coincid, asa ca putem vedea si o comparatie a Bucurestiului de atunci si de acum. Caci filmul ofera si secvente din filmul vechi, unele dintre ele fiind in slow-motion.Continue reading Nu astepta prea mult de la sfarsitul lumii – BIEFF 2023
Arsenie. Viata de apoi. este unul dintre filmele pe care am regretat ca l-am ratat la TIFF 2023. Au fost multe, insa acesta a fost undeva in capul listei. Am pus TIFF 2023 in titlu pentru ca pe viitor, in anii urmatori, sa tin minte ca a rulat si acolo, chiar daca eu l-am vazut dupa vreo 2 luni si ceva.
Arsenie. Viata de apoi. este un film care deopotriva atrage si goneste fanaticii religiosi din salile de cinema. Pe de-o parte, sunt oameni care citesc descrierea filmului si considera ca abordarea este „comerciala si superficiala”, insa exista oameni care se uita la titlu si decreteaza: TREBUIE sa vad asa ceva. Am intalnit ambele categorii de oameni.
Arsenie. Viata de apoi. este tipul de documentar obiectiv, documentar in urma caruia nu afli opinia personala a autorului. Pe scurt de tot, regizorul Alexandru Solomon, ateu, a vrut sa exploreze fenomenul Arsenie Boca alaturi de cativa cunoscatori. Asa ca impreuna cu o agentie de casting a selectat un grup de oameni alaturi de care a mers intr-o excursie de cateva zile (4 zile parca), excursie care urma sa parcurga drumul parintelui Arsenie Boca. Continue reading Arsenie. Viata de apoi. – TIFF 2023
Imi este greu sa scriu despre noul Spy/Master, serial produs de HBO, disponibil SI in Romania pe platforma HBO MAX. Am multe lucruri sa-i reprosez, mult prea multe, si prea putine puncte pozitive de scos in evidenta. Mult prea putine.
Pe scurt, Spy/Master ar trebui sa fie ecranizarea dezertarii generalului Pacepa. In mare este, insa cu mici amendamente. Le-as zice defecte. Are si cateva certe calitati, mult prea putine pe langa defectele sale, multe si prea evidente. Sa le luam amestecat, in ordinea importantei as zice.Continue reading Spy/Master – HBOmax
Memento 1918 este un film inspirat din viata celebrului fotograf al Unirii de la 1918, Samoila Marza. Fotografiile sale sunt SINGURELE facute la Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia.
Povestea din filmul Memento 1918 este una fictionata, insa este una credibila, care reuseste sa te tin captiv in scaunul de cinema (ori de acasa).
Am multe lucruri bune de spus despre acest film, o poveste buna, o regie decenta (pentru bugetul filmului as spune ca a scos maximum ce se putea scoate) si interpretari foarte bune ale actorilor (aici filmul are norocul unei distributii excelente: Alexandru Potocean, Iulia Verdes si Stefan Velniciuc fiind cele mai importante nume). Filmul are si meritul de a readuce in prim-plan cateva momente cheie din istoria Romaniei: Primul Razboi Mondial (unde romanii din Imperiul Austro-Ungar, cei de peste Carpati, au fost nevoiti sa lupte impotriva fratilor lor „regateni” si a fratilor aflati in celalalt imperiu, cel Tarist), Marea Unire, dar si perioada comunista.Continue reading Memento 1918
In programul meu personal, Intre revolutii a venit fix dupa Filmul Libertate. Ma rog, nu imediat, dupa jumatate de ora, ci dupa cateva ore bune, caci mi-am incheiat ziua de vineri cu filmul lui Giurgiu si mi-am inceput ziua de sambata (17 iunie 2023) cu acest film. Excelent film, excelenta abordare, excelenta punerea in aplicare.
Intre doua revolutii vorbeste despre Revolutia Islamica din 1979, respectiv Revolutia Romana din 1989. Persoanele aflate Intre doua revolutii sunt 2 foste colege de facultate de la medicina, o romanca si o iranianca. Iranianca hotaraste sa plece inaintea anului 3 in tara sa natala, pentru ca simtea ca se pregateste ceva. Simtea ca urmeaza ceva important si voia sa ia parte la acel ceva. Din pacate, revolutia nu a fost ceea ce isi doreau unii cetateni, caci a fost inlocuita o dictatura occidentala, de dreapta, americana, cu o dictatura religioasa locala. Cele mai afectate au fost femeile, care treptat si-au pierdut foarte multe drepturi si libertati.
Cele 2 foste colege comunica prin scrisori. Fix asa se desfasoara filmul: scrisorile celor doua, citite de niste voci extrem de puternice, de sugestive (Ilinca Harnut si Victoria Stoiciu), sunt completate de imagini reale din cele 2 tari. Caci la 10 ani dupa Revolutia Islamica vine si Revolutia Romana, si ea confiscata in interes propriu de anumite grupari.Continue reading Intre revolutii – TIFF 2023
Tigru (Day of tiger) este inspirat din fapte reale, in special intamplarea din Sibiu, din 2011, cand un tigru a evadat de la ZOO. Spun in special pentru ca astfel de stiri tot auzim in Romania (acum vreo 3 ani evadase unul in Targoviste).
Personajul principal din Tigru (Day of tiger) este Vera, medicul veterinar care colaboreaza cu gradina zoologica a unui oras micut din Transilvania (nu ni se spune clar c-ar fi vorba de Sibiu; in imagini se vede gradina zoologica din Targu Mures, plus masini cu numar de Mures). Ea este macinata de probleme persoanale, este pe cale sa clacheze, evadarea tigrului fiind fix „ce-i lipsea”. Este trimisa in echipele de cautare, caci acel tigru reprezenta un pericol.
Din pacate sau din fericire, filmul este facut de romani si nu de americani, drept urmare, fara sa fac spoiler, tigrul devine personaj secund, iar lupta este aproape inexistenta. Daca filmul ar fi fost facut de americani, existau lupte, existau victime, vedeam mult sange si multe victime. Americanii l-ar fi scos in prim plan pe tigru, l-ar fi facut realmente personaj principal. Doar ca noi suntem romani, drept urmare tigrul este … un pretext.Continue reading Tigru (Day of tiger) – TIFF 2023
Pentru iubitorii de film romanesc, pentru iubitorii de film istoric si pentru cei interesati de subiectul numit „Revolutia Romana din 1989”, filmul Libertate era cel mai asteptat de la TIFF 2023. Evident, din punct de vedere calitativ sunt multe altele mai bune, in frunte cu cele clasice bineinteles.
Filmul Libertate ne arata povestea revolutiei din perspectiva orasului Sibiu. O unitate militara devine tinta unui asalt violent, asa ca are loc o infruntare intre militari, militieni, securisti si civili. Incercand sa scape de asediu, colonelul Viorel este capturat si acuzat ca este terorist.
Inca doua lozuri este continuarea filmului din 2017, intitulat simplu Doua lozuri. Daca primul mi-a placut mult, l-am recomandat tuturor si am mers sa-l revad cand a aparut in cinematografe, acest al doilea film este mai mult dezamagitor. Se rade la el, sunt unele faze amuzante, insa cam atat. Voi explica in continuare de ce, cu argumentele de rigoare.
Intai si intai, Inca doua lozuri are un titlu gresit avand in vedere ceea ce se intampla in film. Altfel spus, daca-n primul film chiar avem lozuri, castig la loto, in acest al doilea film vorbim despre o combinatie legata de … cryptomonede. Ce legatura au cryptomonedele cu lozurile numai producatorii acestui film stiu.
Da, inteleg, titlul trebuia legat de precedentul, dar tot fortat pare.
Un al doilea defect al filmului este ca totul pare artificial. Trei oameni de scoala veche se ocupa cu cryptomonede, afland de pont de la un prieten care era dator unuia dintre ei. Acel prieten ii pune in legatura cu un altul, un tocilar usor de pacalit, de manipulat. Ei se duc intr-o sala unde erau calculatoare primite ca ajutoare, care calculatoare se dovedesc a fi de ajuns, desi initial fusese vorba de „calculatoare foarte puternice”.Continue reading Inca doua lozuri m-a cam dezamagit – TIFF 2023
Lungmetrajul Caini si serialul Umbre sunt printre cele mai bune filme romanesti ale ultimilor ani. Nu sunt ultra comerciale precum Teambuilding ori Haita de actiune, insa nu sunt nici anticomerciale, de arta, parca ostentativ adresate doar criticilor, nu si publicului. BOSS, desi cu titlu comercial, se vrea a fi tot un fel de Caini amestecat cu Umbre.
Povestea din BOSS este complexa, totul plecand de la un jaf la care participa 4 persoane care abia se cunosc. Bogdan, personajul principal, este sofer de ambulanta. Din acel jaf el nu cunoaste decat o persoana, cea care l-a adus acolo. Ceva nu merge bine, caci ancheta politiei pare a fi manipulata. Desi au fost 4 participanti, politia are 3 suspecti. Drept urmare, incearca sa afle identitatea celorlalti participanti. Devine detectivul propriului jaf. Pe masura ce afla mai multe, problemele lui se inmultesc.
Evident ca va voi lasa pe voi sa descoperiti singuri finalul, tot timpul am urat spoilerele, asa ca in continuare va voi spune alte 7 lucruri importante, relevante, la care sa fiti atenti:Continue reading BOSS
Spun din start: am vazut filmul Experimentul Pitesti de 3 ori. Prima oara a fost o vizionare privata, candva in pandemie, varianta aratata fiind una de lucru. Filmul a fost, inca de la acea varianta, o surpriza extrem de placuta. Ma rog, nu stiu daca PLACUT este un cuvant potrivit, caci n-are cum sa-ti PLACA sa vezi cum unii oameni chinuie alti oameni. Filmul este cu atat mai GROAZNIC cu cat stiu ca acele lucruri s-au intamplat in realitate. Cel putin pentru mine, care fac o distinctie clara intre fictiune si realitate.
A doua vizionare a fost pe data de 9 martie 2022. Tin minte data exacta din 2 motive: pe de-o parte, era ziua regretatului Ion Caramitru (evenimentul fiind unul dedicat memoriei acestuia, vizionarea avand loc in Sala Mare a TNB-ului, sala care ii si poarta numele), iar pe de alta parte 9 martie 2022 a fost, in Romania, PRIMA ZI FARA RESTRICTII. Prima zi de libertate. Prima zi in care am putut respira, prima zi in care nu m-am uitat in stanga si-n dreapta dupa politie ori dupa cine stie ce „vigilante” (ca sa nu zic turnatori) dornic sa faca dreptate.
A doua oara m-a surprins si mai mult. M-a surprins calitatea imaginii, m-a surprins cum arata un film care, altfel, a pornit cu buget 0. Evident, am trait altfel filmul intr-o sala PLINA. La fel de evident, pentru mine filmul va avea tot timpul un loc aparte in sufletul meu avand in vedere faptul ca a fost PRIMUL film vazut dupa ridicarea restrictiilor.Continue reading Experimentul Pitesti
Reteta pentru un film romanesc comercial de succes suna in felul urmator:
Se alege un subiect care sa intereseze cat mai multi oameni. Sunt excluse subiectele ultra-nisate, in special cele care vizeaza breasla actorilor si a regizorilor.
Se face casting pentru rolurile principale. Pentru rolurile secundare si episodice sunt puse vedete, cu sau fara legatura cu actoria.
Se face plasare de produse.
Imaginea si sunetult trebuie sa fie musai de calitate. Se renunta, deci, la ideea ca in cinematograful realist 2 oameni nu se inteleg intr-un club. Daca 2 protagonisti se afla in club, dupa ce se aude muzica foarte tare, se face un prim-plan cu ei, se aude muzica in surdina si cei 2 se aud tare, clar si cu dictie.
Se merge cu filmul in turneu chiar si dupa saptamani bune de la lansare. Treaba echipei de productie nu se termina dupa lansarea filmului cinema.
Pentru a profita de noile platforme, se face reclama filmului chiar si cand acesta iese din cinema, pentru ca e important si cati oameni il urmaresc pe Netflix (ori alta platforma).
Se face in ciuda regizorilor abonati la banii CNC si criticilor care sunt oripilati de succesul filmului.
Am vrut sa spun toate astea ieri, la cea mai recenta aparitie televizata a mea, la aceeasi emisiune Fresh Acces de la A7tv. Din pacate, nu am avut timp sa spun toate astea. Vedeti mai jos emisiunea (eu sunt primul invitat).Continue reading Reteta pentru un film romanesc comercial de succes
Haita de actiune este un nou film comercial romanesc care se pregateste sa ia cu asalt salile de cinema. Si ulterior Netflix-ul.
Povestea din Haita de actiune se invarte in jurul lui Denzel (interpretat de Matei Dima), un politist de la rutiera ce se viseaza detectiv american. Aproape toti colegii rad de el pentru ca-l considera prea prost pentru a fi corupt.
Singurele lui ajutoare sunt alti 2 „proscrisi”: Oli (interpretata excelent de Antonia; o surpriza extrem de placuta) cea feminista, satula de misoginismul colegilor si al oamenilor care se uita urat la o POLITISTA, si Aurel, primul agent de etnie rroma de la rutiera. Cu acestia va merge Denzel in actiunile sale neoficiale.Continue reading Haita de actiune
Nunti botezuri inmormantari este noul hit romanesc de pe Netflix. In prima saptamana, a fost lider in box-office-ul autohton al celebrei platforme. Ma rog, box-office este un termen ce se foloseste cu precadere pentru topul cinematografic. Dar ati inteles ideea.
Pentru ca am inceput cu aspectele comerciale, voi continua cu ele: Nunti botezuri inmormantari a avut ghinionul de a intra in cinematografe cam in acelasi timp cu Teambuilding si Mirciulica. Culmea este ca si pe Netflix are cam aceeasi concurenta, Mirciulica intrand cu putin timp inainte.
Acum, problema principala a filmului Nunti botezuri inmormantari este ca incearca sa fie mai mult decat este si o da in bara cam in toate privintele. Va spun un pic povestea lui, apoi revin la problema sa principala.
Pe scurt, avem un club de nunti Nunti botezuri si inmormantari numit Prestige, club care era undeva intr-o zona pustie, deci in teorie nu deranja pe nimeni. Petrecerile lor erau zgomotoase si se terminau mult dupa miezul noptii. Problema este ca fix langa acest club cumparase teren un agent de asigurari care spera sa se imbogateasca. Se duce acolo, pe terenul lui, si deranjat fiind de zgomotul de alaturi hotaraste sa le strice petrecerea vecinilor. Asa ca incep sicanele: ba chemat politia, ba dat muzica tare (MAI TARE decat se auzea de acolo), ba … (ma opresc la timp, sa nu fac spoiler). Problema este ca patronul clubului Prestige a vrut sa cumpere terenul vecinului, doar ca acesta … a tinut la pret. Oferta era de 500.000 de euro, insa omul voia fix 1 milion. Niciun (euro)cent mai putin.Continue reading Nunti botezuri inmormantari – Netflix
Ramon este cel mai nou film romanesc intrat in cinematografele patriei. Dupa distributie as zice ca va fi un nou succes de casa, evident nu de nivelul Teambuilding, insa s-ar putea sa ma insel. Eu nu-l voi judeca din perspectiva comerciala, ci din cea cinematografica.
Sa va spun intai povestea filmului: Ramon este un om simplu, cu un suflet extrem de bun. Este viticultor, viata lui fiind dedicata exclusiv acestei indeletniciri. Din pacate, totul este dat peste cap atunci cand pe terenul lui sunt trase cateva cadre dintr-un film. El nu intelege cum e cu filmele, ce inseamna sa joci un rol, asa ca tot ce s-a intamplat acolo, pe terenul lui, in via lui, i se pare real. Asa ca se indragosteste de actrita care acolo jucase rolul miresei. Se indragosteste pe bune de ea, asa ca merge pana la Bucuresti dupa ea s-o gaseasca si sa o ceara de nevasta.
La Bucuresti ajunge sa fie acuzat ca ar fi autorul celui mai mare jaf din istorie: un tablou de 50 de milioane de euro. Cum ajunge el acuzat de jaf, cum se descurca el intr-un oras mare precum Bucurestiul si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri mergand la cinema. Veti afla si daca reuseste sa dea de iubirea vietii lui sau nu. Si tot mergand sa vedeti filmul veti afla si de ce personajul principal poarta numele de Ramon.Continue reading Ramon
Filmul Taximetristi este ecranizarea piesei omonime, pe care eu am vazut-o in 2019, in cadrul FEST-FDR. Ea se joaca la Teatrul APOLLO111. Am inceput abrupt, direct, pentru ca toata lumea sa stie despre ce voi vorbi mai departe.
Povestea Filmului Taximetristi este aparent simpla: vedem cum decurge o tura (o noapte) pentru 2 prieteni taximetristi, ce clienti au, ce probleme au, cum reusesc sa treaca peste ele. Vedem, de fapt, diferenta dintre a zice si a face. Vedem exact ce inseamna sintagma „vorbe goale”.
Acum, ma voi departa un pic de filmul Taximetristi si voi contextualiza un pic. In general, atunci cand este ecranizata o piesa de teatru, producatorii de film au TEORETIC 2 optiuni: fie pastreaza exact distributia de pe scena (de multe ori mergand pe mana aceluiasi regizor), fie merg pe o distributie complet diferita. In prima situatie pot da ca exemplu Secretul fericirii (aici avem si spectacol de teatru, si film, dar si carte), iar in a doua situatie avem Acasa la tata (unde distributia din teatru a fost radical diferita de cea de pe marile ecrane). Avantaje si dezavantaje sunt in ambele situatii. Pe de-o parte, cand faci un film radical diferit, cu o alta distributie, el este ALTCEVA. Mai bun sau mai rau, irelevant. E altceva. E un alt produs, care poate fi consumat independent de produsul „copiat”. Cand, insa, spectacolul exact de teatru este transpus pe marile ecrane, exista riscul ca unii spectatori, asa ca mine, sa fie nemultumiti ca nu li se ofera mai mult. Cum am fost la Secretul fericirii, de exemplu.Continue reading Filmul Taximetristi este o comedie COMERCIALA excelenta
R.M.N. este filmul facut pe baza incidentului de acum cativa ani din Secuime, cand o comunitate intreaga s-a revoltat pe venirea unor muncitori asiatici la fabrica de paine din localitate. Romanii si ungurii s-au coalizat impotriva strainilor, invocand, printre alte motive, inclusiv mizeria si microbii pe care asiaticii i-ar putea avea. Sustineau ca nu pot manca o paine facuta de mainile acelor muncitori.
Localitatea in cauza se numeste Ditrau, iar incidentul a inceput pe data de 26 ianuarie 2020. Conform datelor demografice, localitatea are o populatie formata din 98% maghiari. Insa, in privinta muncitorilor asiatici (din SRI Lanka venisera ei), maghiarii s-au coalizat cu romanii, cu totii dovedind o solidaritate de invidiat in alte contexte. Detalii gasiti pe Wikipedia, dar si-n multe alte articole din presa.
Povestea din acest film suprapune acest incident cu povestea fictiva a lui Matthias, de 30 ani, care se intoarce din Germania, unde muncea cu acte. El a lasat acolo, in sat, un copil care creste doar cu mama lui (cu Ana), a lasat-o pe iubita sa Csilla (cea care se ocupa de brutaria buclucasa), dar si pe tatal lui, din ce in ce mai bolnav.Continue reading R.M.N. – Les Films de Cannes a Bucarest 2022
Al cui caine sunt? este un alt exemplu de film ratat la festival (in acest caz, la DOUA festivaluri), vazut ulterior si apreciat la adevarata lui valoare.
Totodata, Al cui caine sunt? este un alt documentar care mi-a schimbat parerea despre ele. V-am mai povestit despre subiectul acesta cand am vorbit despre filmul Ennio. Aici vorbim despre un alt tip de documentar, un documentar metafora, o satira extrem de bine realizata.
In conceptia regizorului Robert Lakatos, cainii sunt cetatenii (sau cetatenii sunt caini, depinde cum privim lucrurile), politicienii sunt crescatorii de caini, functionarii sunt proprietarii, natiunile sunt rasele nationale cainesti, tarile sunt federatiile nationale ale crescatorilor (observati, deci, distinctia CAINEASCA dintre TARI si NATIUNI), iar forumul international suprem este Federatia Canina Internationala.
Apropierea (Too Close) a fost al doilea film romanesc vazut la aceasta editie a festivalului Les Films de Cannes a Bucarest 2022, primul dintre ele fiind comedia Oameni de treaba.
Apropierea (Too Close) este un documentar care venise cu marele premiu de la Sibiu (unde se desfasoara cel mai important festival de film documentar din Romania). Situatia pe care o expune, abuzul domestic, in acest caz abuzul unui tata fata de fiica lui de 9 ani, este unul des intalnit in Romania. MULT prea des intalnit.Continue reading Apropierea (Too Close) – Les Films de Cannes a Bucarest 2022
Oameni de treaba era, pentru mine, unul dintre cele mai asteptate filme de la Les Films de Cannes a Bucarest 2022. Cel mai asteptat nu inseamna, evident, si cel mai bun.
Pana sa va spun concluzia, deznodamantul personal, trebuie sa va spun un lucru care m-a mirat, dar care, privind retrospectiv, pare a face perfect parte din peisaj. Asadar, editia din acest an a Les Films de Cannes a Bucarest 2022 se desfasoara in 3 cinematografe: Cinemateca Eforie, Cinema Muzeul Taranului Roman si Cinema Elvira Popescu. Am crezut ca repartizarea filmelor la un cinema sau altul are o oarecare logica. La Cinemateca Eforie m-as astepta sa vad filmele vechi (asa cum am vazut deja, tot ieri, Accattone, debutul in regie al lui Pasolini din 1961). Am fost, deci, mirat sa vad ca Oameni de treaba are o PROIECTIE UNICA fix in acest cinematograf.
Dupa ce am vazut filmul, pot spune ca alegerea nu a fost chiar gresita: filmul are aerul unui film vechi (vorbim de un sat „pierdut” din Moldova, judetul Botosani, un sat nu foarte avansat, ca sa zic asa), pare a fi cumva „uitat de Dumnezeu”. Nu-mi dau seama daca alegerea locatiei a fost intentionata ori a fost pur si simplu o intamplare fericita.
Povestea din Oameni de treaba este destul de complicat de rezumat: il avem pe Ilie, politistul satului, care traieste intr-o lume a lui, intr-o realitate proprie. Viata aparent simpla si lipsita de griji din lumea ideala construita de Ilie este tulburata de 2 evenimente, care vin cumva impreuna: venirea in sat a unui politist nou, tanar, de departe, cineva care vedea acest post ca pe un „challange”; si o crima care are loc in acest sat.Continue reading Oameni de treaba – Les Films de Cannes a Bucarest 2022
