Filmul Hawaii – pelicula despre comunism intr-o varianta digerabila
Disclaimer: Sunt la Arad, la un festival de teatru, drept urmare nu am putut ajunge la vizionarea filmului Hawaii. Tot ca o buna introducere, ca sa intelegeti de ce am trimis-o pe ea, trebuie sa spun ca EA este cea care mi-a daruit prima mea camasa hawaii. De la ea mi se trage actualul stil vestimentar. DIN CAUZA EI. Fiind si regizoare, deci in domeniu, nu puteam trimite pe altcineva la acest film. Chiar nu aveam cum.
Sunt la Sfantu Gheorghe, la Festivalul DE TEATRU D-butan-T 2017. Insa, organizatorii festivalului s-au gandit ca, pe langa teatru, sa includa si cateva proiectii de film. In total 4 filme romanesti, toate avand aceeasi caracteristica: regizor debutant. Dintre filmele proiectate (sau, ma rog, proiectate ori care urmeaza sa fie proiectate, caci mai este maine Marita), singurul pe care nu-l vazusem era filmul Capace. Iar filmul Capace ma facuse curios, intai si intai, datorita distributiei.
Pentru ca ea, distributia, contine un nume pe care mi-am propus sa-l urmaresc cu foarte multa atentie: Vlad Ivanov. De cativa ani, de la Snowpiercer cred, acest actor mi-a atras atentia. Si de la Caini incoace mi-am propus sa nu ratez niciun film cu el. Caci de la acel filme incoace a avut numai roluri puternice, solide, interpretari excelente: in Bacalaureat, in Ana Mon Amour si, mai ales, in filmul Un pas in urma serafimilor. A mai jucat si in Perfect sanatos, pe care n-am apucat sa-l vad.Continue reading Filmul Capace este incomplet – D-BUTAN-T 2017
Marita – comedie romaneasca autentica – Filme de Cannes la Bucuresti 2017
M-am bucurat cand am auzit ca anul acesta, in cadrul festivalului Filme de Cannes la Bucuresti, va exista o sectiune distincta dedicata filmelor romanesti. Am vazut pana acum 3 filme, Marita fiind cel mai recent dintre ele. Cel mai recent si, in acelasi timp, cel mai comic dintre ele.
Pe scurt, este vorba de o familie despartita, care se reuneste dupa mult timp. Sotul, sotia si cei 3 fii ai lor. Principalul liant, element de legatura, principalul merit al reunirii – vechea lor Dacie alba, pe care o botazasera Marita. Titlul asta ne sugereaza, ceea ce este adevarat pana la un punct. Caci filmul este un road-movie autentic, romanesc, pana spre final, pana la reunirea efectiva a familiei, cand cu totii stau la masa si deapana amintiri. Continue reading Marita – comedie romaneasca autentica – Filme de Cannes la Bucuresti 2017
Filme Romanesti la Les Films de Cannes a Bucharest 2017
V-am zis deja ca in festivaluri tintesc cu precadere proiectile autohtone. Sunt fan filme romanesti si mai ales gust proiectiile in prezenta echipei. Sa pot pune intrebari, sa primesc ceva mai mult decat o proiectie de film.
La TIFF este o intreaga sectiune numita Zilele Filmului Romanesc. Este preferata mea, ma straduiesc sa nu ratez niciun film din aceasta categorie. Ce-i drept, anul asta am ratat vreo 2, caci nu prea gust documentarele.
Eh, acum va dau vestea, noutatea: anul asta avem multe filme romanesti in festivalul Les Films de Cannes a Bucharest 2017. Nu este sectiune separata, nu sunt grupate intr-o categorie cu un nume distinct, dar sunt destule filme romanesti. Toate ma atrag, chiar daca pe unele le-am vazut deja. Vi le dau mai jos, in ordinea cronologica a proiectiilor:Continue reading Filme Romanesti la Les Films de Cannes a Bucharest 2017
Incep brusc, cu sfarsitul, si va citez (atat cat imi amintesc) vorbele lui Marcel Iures, cel care-l interpreteaza pe Octav, de la finalul proiectiei de gala a filmului: Octav este un film frumos. Este cuvantul care-l caracterizeaza cel mai bine.
Mergand spre casa, imi rasunau in cap cuvintele celebrului actor. Film frumos. Film frumos. Film Frumos. De cand nu mai auzisem eu, de la vreun critic ori de la vreun spectator, acest cuvant?Continue reading Octav este un film frumos si cam atat
Cinemil.ro – un site dedicat iubitorilor de film românesc
Filmele sunt, în primul rând, accesibile şi populare. Prin intermediul acestora, orice poveste se transformă în realitate, iar imposibilul devine posibil. De asemenea, filmele au capacitatea de a influența cultura naţională și dezvoltarea socială, de a genera raţionamente, dar mai ales emoţii. De aceea, filmele constituie un puternic mijloc de influență și de propagandă în rândul maselor.Continue reading Cinemil.ro – un site dedicat iubitorilor de film românesc
Filmele cu si despre ziaristi sunt apreciate de acestia. Se regasesc in ele, empatizeaza cu personajele. E drept, pot fi, din acest motiv, foarte pretentiosi. Pot lesne invoca faptul ca personajul este fals, ca nu are legatura cu ideea de jurnalist.
Ei, insa, se bucura de ideea in sine, ca meseria lor este interesanta pentru cinematografie. Ei au impresia, deseori, ca ei sunt interesanti doar cand isi fac meseria, ca nimeni nu e interesat efectiv de ei ca oameni. Chiar imi zicea cineva, mai demult, ca jurnalistii, de fapt, ar fi niste oameni plictisitori. Continue reading Breaking News de Iulia Rugina – TIFF 2017
The history of love – Povestea iubirii – TIFF 2017
La TIFF filmele romanesti sunt fie in competitie, fie ruleaza in sectiunea Zilele Filmului Romanesc. Se acorda si acolo un premiu, cel mai bun lungmetraj romanesc.
Povestea, pe scurt, cea oficiala: Luis (Armand Assante) este cel mai faimos vanator de vampiri si fantome din lume. Locuieste in SUA, dar este chemat de un prieten, un jurnalist israelian (Robert) sa rezolve un caz misterios din indepartata Transilvanie. Aici este intampinat de un ghid roman, o jurnalista aspiranta (Sorana), care are pe cap si o echipa de jurnalisti coreeni de senzational. Locatia aleasa din Transilvania este castelul Zalesky, loc cu o istorie sangeroasa.Continue reading The Wanderers este o parodie buna – TIFF 2017
Acest articol, despre partea a doua a filmului Razbunarea tigancii: Palaria fatala si Horthy, este unul special pentru mine din multe puncta de vedere. Filmele, pentru mine, sunt bune atat timp cat ating in mine ceva, atat timp cat ma fac sa-mi amintesc ceva, cat timp reprezinta ceva pentru mine.
Ce veti vedea mai jos reprezinta chestiuni pur subiective.
Va povestisem, mai demult, cand participasem la lansarea Cinepub, ca regizorul Stere Gulea intentioneaza sa faca o continuare a filmului Morometii. Continuarea, asa cum o vede el, este Morometii in perioada colectivizarii. Un Morometii de anii 50-60. Nu stiu exact ce s-a ales de acel proiect, sincer mi-ar placea, chiar si asa, sa se faca.Continue reading Cum ar arata Morometii in 2017?
Vara s-a sfarsit este un film CU copii, dar nu PENTRU copii
Exista evenimente care te marcheaza. Exista oameni care-ti marcheaza existenta. Exista locuri, aparent fara insemnatate, care-ti schimba total viata. Unele evenimente au insemnatate diferita pentru unii.
Sa ne gandim la Eclipsa completa de soare din 99. Am trait-o, aveam 13 ani atunci. Desi este un eveniment unic, nu voi mai apuca sa traiesc vreo alta eclipsa in aceasta viata, desi atunci eram agitat si extrem de interesat, nu m-a marcat in niciun fel. Am vazut ce era de vazut, a fost subiect de discutie pentru cateva zile, am urmarit discutiile si informatiile date de televiziuni. Si cam atat. Atat de neimportanta a fost eclipsa pentru mine incat in momentul filmului, pana sa precizeze anul, nu-mi mai aduceam aminte exact cand s-a petrecut. Traiam cu impresia ca a fost in 2001.Continue reading Vara s-a sfarsit este un film CU copii, dar nu PENTRU copii
Vizitatorul – un thriller romanesc din care avem ce invata
Despre filmul Vizitatorul am mai multe lucruri de spus. Titlul este, de fapt, concluzia, este un thriller din care avem ce invata. Si este unul romanesc, ceea ce il face special, romanii evitand astfel de filme.
Am ratat avanpremierele filmului Fara from here – Departe de tine, asa ca l-am vazut dupa aproape o saptamana si ceva. Inca mai ruleaza in cinematografe, eu am vazut filmul la Happy Cinema.
Acum, o chestie pe care n-am mai patit-o de ceva timp: nevazand filmul printre primii, am fost influentat, in sens negativ, de cronicile si impresiile celor care au fost sa-l vada. Unii prieteni, altii necunoscuti, majoritatea imi recomandau sa evit acest film. E cliseic, e banal, nu spune nimic. Fiind fan al filmelor romanesti, am zis ca nu il pot rata.
Pe scurt, vedem povestea casniciei dintre Sofia (Maria Dinulescu) si Grant (Jonathan Ahmai). Ea romanca, el american. El scriitor, ea … workoholica. Problemele apar cand ea primeste o oferta de job in Romania. El, fiind scriitor, putea scrie de oriunde (teoretic). Asa ca o insoteste. Cum se termina totul veti descoperi singuri 🙂Continue reading Far from here – Departe de tine
E drept, filmele romanesti nu au audienta pe care o au alte filme, si nu ma refer la cele americane. Nu avem piata pe care o au altii, desi fata de bulgari sau unguri inca stam bine.
Probabil stiti deja pasiunea mea pentru filmele romanesti. Pasiunea mea pentru ele s-a accentuat de cand merg si la teatru. Descopar actorii misto ai patriei, actori pe care daca-i vad pe scena de teatru, vreau sa-i vad si in filme. E drept, cu ocazia asta am devenit si mai pretentios.
Dintre filmele romanesti, incep sa apreciez din ce in ce mai mult filmele independente. Nu am nimic cu celelalte, eu sunt acel om/blogger care a apreciat, cumva, toate filmele nominalizate la Gopo 2017. Ca sa vedeti cat de ciudat sunt, am tinut, deopotriva, atat cu Doua Lozuri, cat si cu Caini, insa nu m-am suparat ca a castigat Sieranevada. Totodata, nu m-a suparat nici nominalizarea Inimi Cicatrizate.
Clujul – capitala filmului romanesc
Desi ora exacta, in general, se da la Bucuresti, pentru mine capitala filmului romanesc este Clujul. Acolo are loc cel mai bun festival de film din tara, Tiff, acolo este si Comedy Cluj, un festival, in felul lui, extrem de misto, acolo am vazut multe filme romanesti misto.
Mai nou, de acolo au pornit doua filme romanesti, proiecte 100% independente, pe care realmente le iubesc. Despre Usturoi v-am povestit, nu insist, acum va voi vorbi despre al doilea proiect romanesc EXTREM de misto pornit de acolo: seria Razbunarea Tigancii. In continuare va voi spune 9 chestii despre aceasta serie, cum am cunoscut eu acest film, de ce vi-l recomand, ce veti vedea in el si alte cateva curiozitati. Sa purcedem, zic
Initial era un film, acum sunt doua
Povestea, pe scurt: la Comedy Cluj am intalnit un tip, un amic de blogosfera, Marius Calin. El are mai multe site-uri de film si de teatru, ne citeam si ne stiam din online. Printre altele, mi-a spus ca un prieten din Cluj tocmai a facut un film pe care ar vrea sa mi-l arate. Filmul in cauza se numea atunci Palaria Fatala. L-am vazut chiar acasa la regizor si realmente imi placuse.
Acum, partea chiar interesanta si importanta: cand l-am vazut eu prima oara era un film de 3 ore (nu mai stiu exact cat dura). Teoretic prea lung, practic nu existau momente moarte, chestii care puteau fi taiate. Am fost intrebat ce cred, daca sa ramana asa sau sa il sparga in doua. Optiunea mea era sa ramana asa, insa regizorul a hotarat contrariul. Acum am avut privilegiul sa revad prima partea (doar aia) si tind sa cred ca decizia a fost buna: filmul este extrem de misto, arata bine si se termina in suspans, facandu-te sa-ti doresti sa vezi partea a doua.
Aceasta prima parte se cheama Razbunarea tigancii: Palaria fatala si nazistul si va intra in cinematografele clujene incepand de vineri. Am inteles ca va rula si-n Bucuresti, dar nu stiu exact cand. Dar sa trecem mai departe …
Adrian Munteanu este un PERSONAJ
Regizor, scenarist, producator, finantator si actor. Si multe altele. Intr-un cuvant: un PERSONAJ. V-am zis ca-mi plac personajele, nu? Asta de la interviul Silviei mi se trage (ma rog, eu nu constientizasem asta, dar tot asta urmaream si eu). Nu va zic foarte multe, va zic doar ca daca aveti ocazia sa-l cunoasteti, sa nu ezitati s-o faceti. Filmul este doar o parte, o MICA parte a personalitatii sale.
Personajul cheie NU este personajul principal
Citit titlul si va convingeti: personajul principal este o TIGANCA. Nu sunt rasist, nu este un termen peiorativ, este o realitate. Pe mine m-a impresionat acest personaj: cum reuseste ea sa PLANIFICE tot, sa calculeze totul. Este un personaj FASCINANT, chiar daca efectiv apare foarte putin. Putin, dar decisiv. Daca este sa cautati UN MOTIV pentru a vedea acest film, iata unul dintre motive.
Personajul principal 🙂
Sta bine la capitolul imagine si la capitolul sunet
Fix ce am zis si la Usturoi: pentru bugetul pe care l-a avut chiar este uimitor. In sens invers: daca se poate face o imagine asa buna cu un buget atat de mic, de ce dracu’ atatea filme cu bugete imense au o imagine atat de proasta? Bugetele alea imense pe ce se duc?
Descoperim Clujul ori il retraim
Pentru filmul Selfie Primaria din Constanta a dat niste bani. Nu stiu exact cati, stiu doar ca a cerut sa se auda imnul statiunii Mamaia. Pana sa dati cu pietre, ca e vorba de Mazare si ca acesta era un corupt, eu zic doar atat: orasele Romaniei ar trebui sa se promoveze prin intermediul filmului romanesc.
Acest film promoveaza Clujul asa cum nu o fac prea multe filme. Ni se spune exact anul cand a fost filmat, 2015, ca sa stim exact, peste ani, ce Cluj vedem. Vedem si Clujul vechi, sa putem compara, vedem inclusiv imagini de arhiva, de exemplu intrarea lui Horthy in Cluj. Deci uite ca putem promova un oras prin intermediul unul film. Promovare frumoasa, aratandu-l, nu promovare gretoasa si brutala.
Vedem multe palarii
Un al doilea personaj, dupa tiganca, este Palaria Fatala (de altfel, primul titlu al filmului). Asta am vrut sa spun initial, dar de fapt in film intalnim o gramada de palarii. Palarii scumpe, inclusiv o palarie de Panama. Aici, recunosc, am fost atins: sunt si eu mare fan palarii. Adrian Munteanu este si el un pasionat de palarii, fix d-asta v-am zis ca filmul reprezinta o mica parte din personalitatea lui. Eu am Palarie de Australia, din asta n-am vazut. Si va fac #spoiler: nu vedeti nici in partea a doua. Poate la urmatorul film al lui Adrian Munteanu 😀
Am zis eu ca vedem doar palarii barbatesti? 🙂
Joaca niste fete extrem de frumoase
Exista o expresie destul de des folosita la noi, in special de oamenii batrani: esti frumos/frumoasa precum un actor/o actrita. E drept, sunt multe actrite nu foarte frumoase, care insa compenseaza cu talent.
Cu toate astea, in acest film am intalnit cea mai mare concentratie de fete frumoase pe metru patrat. Mai multe decat in cele 2 selfie-uri. Cica cele 2 tipe sunt fotomodele, ceea ce explica ceea ce am zis eu. Ma rog, daca nu ar fi fost fotomodele, ar fi trebuit sa se faca. Zic.
In film gemene, in realitate surori: Raluca si Renata Mos
Are iz istoric
Retraim momente istorice, Dictatul de la Viena din timpul razboiului. Trecerea dintr-un timp intr-altul, dintr-un plan intr-altul, este clara, nu este una obositoare, nu este niciun moment in care sa nu stim cand si unde ne aflam. Bila alba pentru acest lucru.
Acesta isi joaca, printre altele, propriul rol.. Ma rog, pe aproape. Face si el saltul in timp, asa ca-l vom vedea imbracat si ca-n anii 40. E interesant de vazut cum joaca un politician un rol totusi greu. In 2015, cand a fost ales si cand se turna filmul, el era cel mai tanar Presedinte de CJ din tara.
V-as mai putea spune multe alte chestii despre filmul Razbunarea tigancii: Palaria fatala si nazistul, insa ma opresc aici. Va recomand, totodata, articolul scris de Marius despre acest film si va invit sa mergeti in cinematografe sa-l vedeti. In Cluj si peste tot unde va rula. Totodata, va invit sa vizitati pagina de facebook a filmului, loc de unde veti afla ultimele noutati legate de locatiile in care va rula. Salutari CINEMILE tuturor!
Real fact: La cateva zile dupa ce am vazut Ana mon amour primesc o oferta sa scriu un advertorial pe o tema partial psihologica: cum iti alegi jobul in functie de personalitatea ta. Gandul imi era la Ana mon amour, unul dintre putinele filme romanesti unde se vorbeste despre psihologi.
In fapt, intreg filmul se petrece la psiholog (un psiholog EXTREM de bine interpretat de Adrian Titieni), personajul principal POVESTINDU-SI viata terapeutului. Continue reading Ana mon amour
In perioada asta am scris rar spre deloc pe bloguri. Evenimentele sociale si politice din tara nu m-au inspirat sa scriu despre filme. Mai mult, mi se parea ca, indirect, as face jocul celor de la putere, ma gandeam ca as fi exact ca televiziunea turca, cea care dadea desene animate cand in tara erau proteste. Mi-am dat seama, insa, ca trebuie sa mai facem si altceva in afara de a protesta. Voi/vom face asta in continuare, azi am lipsit, dar voi merge in continuare acolo.Continue reading La drum cu tata este un film actual
Sunt prea mic sa-mi amintesc marile cutremure petrecute in aceasta tara. In 40 ori in 77 nu eram nascut, iar de cel din 90 nu-mi amintesc nimic. Aveam aproape 4 ani (nu-i implinisem inca) si tot ce stiu despre cutremur este din povestile alor mei. Vreo trauma sau macar vreo mica spaima nu am tras. Inca.
Poate din acest motiv sunt atat de calm in privinta cutremurelor. Calm poate fi inlocuit si cu inconstient: nu verific in ce cladiri intru, bulinele rosii nu ma sperie. Cumva, mie imi e MULT mai teama de incendii, mai ales dupa Colectiv, asa ca as intra mai degraba intr-un bloc vechi, cu bulina, decat intr-o casa de lemn. Pentru mine, e mai inspaimantator un incendiu decat un cutremur.Continue reading 6.9 pe scara Richter
