UPDATE: Aflu ca povestea a fost gandita initial pentru film (scenariul fiind scris de Alexandru Popa). Ca Secretul fericirii a fost conceput ca film. Ca, ulterior, fiind vorba de 3 personaje si o singura locatie, li s-a parut adecvata si punerea in scena. Da, spectacolul a aparut inainte, din acest motiv eu am gandit invers: ca spectacolul a fost transpus pe marele ecran. Altfel, ca spectator de teatru care a vazut ulterior filmul, dezamagirea personala ramane. Chiar daca, repet, textul este foarte bun, interpretarile solide, iar twist-ul de final fabulos. E drept, de dragul spectatorilor de teatru care merg la acest film simteam nevoia de un bonus. De ceva in plus, macar 5%. Ramane, insa, CEL MAI BUN FILM vazut la TIFF 2018 (si spun asta dupa terminarea festivalului, deci acum pot afirma cu tarie acest lucru).
Am vazut spectacolul Secretul fericirii de 3 ori. De 2 ori prin festivaluri si o data, a treia oara, la el acasa, la Godot. Chiar daca farmecul spectacolului este dat de elementul surpriza, de suspans, deci a doua oara nu va mai parea la fel, eu l-as revedea oricand. Este un text genial scris, care merita vazut de cat mai multe ori.
Scurtmetraje romanesti TIFF 2018. La finalul fiecarei proiectii de la TIFF 2018 am scris cateva impresii la cald. La scurtmetraje am scris acolo, pe loc. Dupa fiecare imi porneam telefonul, cu luminozitatea la minim, si scriam. Mai jos voi scrie, in dreptul fiecarui film, impresiile de la cald, plus, daca este cazul, alte comentarii. Nu la toate. Voi face un top 5 al scurtmetrajelor, apoi voi vorbi, pe scurt de tot, si despre restul. Asadar.
Stiu ca sunt defect, nu apreciez filmele bune, de arta, si ma mai si laud cu asta. Drept urmare, la acest TIFF 2018, asteptam cu mai mult interes Povestea unui pierde-vara decat Touch me not (pe acesta din urma il voi vedea maine).
Regizorul imi placuse cu Doua lozuri, avea un umor fresh, comercial fara sa fie grobian, asa ca asteptarile erau mari. Dupa titlu, ma asteptam la o comedie usoara, de vara, cu un personaj simplist construit.
Tocmai am vazut la TIFF 2018 documentarul Dacii liberi si am iesit din sala absolut socat. Socat, bulversat, cu la fel de multe intrebari si nedumeriri ca si inainte. E drept, rasuflu usurat: nu toti istoricii interesati de daci sunt dacopati. Ceea ce, credeti-ma, e de bine.
Documentarul Comoara Naiva este un reportaj despre cel mai mare artist naiv in viata din Romania. Sau, in termeni deloc oficiali si deloc legati de arta, un documentar despre cum un om s-a inscris la facultate la 70 de ani.
Ambele perspective mi se par interesante si gasesc ceva in mine. Ma intereseaza ambele subiecte dintr-o perspectiva hai sa zicem personala.Continue reading Comoara Naiva
Incep cu sfarsitul, asa cum am aflat ca este recomandat sa o faci in blogging, contrar a tot ceea ce ai invatat tu in scoala, si spun ca filmul mi-a lasat sentimente mixte in suflet. Mi-a placut si mi-a displacut intr-o masura egala. Are circumstante atenuante, este totusi vorba de o tanara regizoare aflata la debut, este vorba de doi actori amatori (adica fara studii de actorie), ca sa zic doar doua circumstante, dar are multe lipsuri.Continue reading Soldatii. Poveste din Ferentari scris DIN PANTELIMON!
Filmul Ghinionistul are unele dintre cele mai misto personaje secundare
Am vazut filmul Ghinionistul de 2 ori si la cat de bun e, parca l-as mai vedea o data. Simplul fapt ca m-am dus pentru a doua oara sa-l vad, la un interval atat de scurt de timp, inseamna ca mi-a placut mult. Cu putine filme am facut ori as face asa ceva.
Filmul Hawaii – pelicula despre comunism intr-o varianta digerabila
Disclaimer: Sunt la Arad, la un festival de teatru, drept urmare nu am putut ajunge la vizionarea filmului Hawaii. Tot ca o buna introducere, ca sa intelegeti de ce am trimis-o pe ea, trebuie sa spun ca EA este cea care mi-a daruit prima mea camasa hawaii. De la ea mi se trage actualul stil vestimentar. DIN CAUZA EI. Fiind si regizoare, deci in domeniu, nu puteam trimite pe altcineva la acest film. Chiar nu aveam cum.
Sunt la Sfantu Gheorghe, la Festivalul DE TEATRU D-butan-T 2017. Insa, organizatorii festivalului s-au gandit ca, pe langa teatru, sa includa si cateva proiectii de film. In total 4 filme romanesti, toate avand aceeasi caracteristica: regizor debutant. Dintre filmele proiectate (sau, ma rog, proiectate ori care urmeaza sa fie proiectate, caci mai este maine Marita), singurul pe care nu-l vazusem era filmul Capace. Iar filmul Capace ma facuse curios, intai si intai, datorita distributiei.
Pentru ca ea, distributia, contine un nume pe care mi-am propus sa-l urmaresc cu foarte multa atentie: Vlad Ivanov. De cativa ani, de la Snowpiercer cred, acest actor mi-a atras atentia. Si de la Caini incoace mi-am propus sa nu ratez niciun film cu el. Caci de la acel filme incoace a avut numai roluri puternice, solide, interpretari excelente: in Bacalaureat, in Ana Mon Amour si, mai ales, in filmul Un pas in urma serafimilor. A mai jucat si in Perfect sanatos, pe care n-am apucat sa-l vad.Continue reading Filmul Capace este incomplet – D-BUTAN-T 2017
Marita – comedie romaneasca autentica – Filme de Cannes la Bucuresti 2017
M-am bucurat cand am auzit ca anul acesta, in cadrul festivalului Filme de Cannes la Bucuresti, va exista o sectiune distincta dedicata filmelor romanesti. Am vazut pana acum 3 filme, Marita fiind cel mai recent dintre ele. Cel mai recent si, in acelasi timp, cel mai comic dintre ele.
Pe scurt, este vorba de o familie despartita, care se reuneste dupa mult timp. Sotul, sotia si cei 3 fii ai lor. Principalul liant, element de legatura, principalul merit al reunirii – vechea lor Dacie alba, pe care o botazasera Marita. Titlul asta ne sugereaza, ceea ce este adevarat pana la un punct. Caci filmul este un road-movie autentic, romanesc, pana spre final, pana la reunirea efectiva a familiei, cand cu totii stau la masa si deapana amintiri. Continue reading Marita – comedie romaneasca autentica – Filme de Cannes la Bucuresti 2017
Filme Romanesti la Les Films de Cannes a Bucharest 2017
V-am zis deja ca in festivaluri tintesc cu precadere proiectile autohtone. Sunt fan filme romanesti si mai ales gust proiectiile in prezenta echipei. Sa pot pune intrebari, sa primesc ceva mai mult decat o proiectie de film.
La TIFF este o intreaga sectiune numita Zilele Filmului Romanesc. Este preferata mea, ma straduiesc sa nu ratez niciun film din aceasta categorie. Ce-i drept, anul asta am ratat vreo 2, caci nu prea gust documentarele.
Eh, acum va dau vestea, noutatea: anul asta avem multe filme romanesti in festivalul Les Films de Cannes a Bucharest 2017. Nu este sectiune separata, nu sunt grupate intr-o categorie cu un nume distinct, dar sunt destule filme romanesti. Toate ma atrag, chiar daca pe unele le-am vazut deja. Vi le dau mai jos, in ordinea cronologica a proiectiilor:Continue reading Filme Romanesti la Les Films de Cannes a Bucharest 2017
Incep brusc, cu sfarsitul, si va citez (atat cat imi amintesc) vorbele lui Marcel Iures, cel care-l interpreteaza pe Octav, de la finalul proiectiei de gala a filmului: Octav este un film frumos. Este cuvantul care-l caracterizeaza cel mai bine.
Mergand spre casa, imi rasunau in cap cuvintele celebrului actor. Film frumos. Film frumos. Film Frumos. De cand nu mai auzisem eu, de la vreun critic ori de la vreun spectator, acest cuvant?Continue reading Octav este un film frumos si cam atat
Cinemil.ro – un site dedicat iubitorilor de film românesc
Filmele sunt, în primul rând, accesibile şi populare. Prin intermediul acestora, orice poveste se transformă în realitate, iar imposibilul devine posibil. De asemenea, filmele au capacitatea de a influența cultura naţională și dezvoltarea socială, de a genera raţionamente, dar mai ales emoţii. De aceea, filmele constituie un puternic mijloc de influență și de propagandă în rândul maselor.Continue reading Cinemil.ro – un site dedicat iubitorilor de film românesc
Filmele cu si despre ziaristi sunt apreciate de acestia. Se regasesc in ele, empatizeaza cu personajele. E drept, pot fi, din acest motiv, foarte pretentiosi. Pot lesne invoca faptul ca personajul este fals, ca nu are legatura cu ideea de jurnalist.
Ei, insa, se bucura de ideea in sine, ca meseria lor este interesanta pentru cinematografie. Ei au impresia, deseori, ca ei sunt interesanti doar cand isi fac meseria, ca nimeni nu e interesat efectiv de ei ca oameni. Chiar imi zicea cineva, mai demult, ca jurnalistii, de fapt, ar fi niste oameni plictisitori. Continue reading Breaking News de Iulia Rugina – TIFF 2017
The history of love – Povestea iubirii – TIFF 2017
La TIFF filmele romanesti sunt fie in competitie, fie ruleaza in sectiunea Zilele Filmului Romanesc. Se acorda si acolo un premiu, cel mai bun lungmetraj romanesc.
Povestea, pe scurt, cea oficiala: Luis (Armand Assante) este cel mai faimos vanator de vampiri si fantome din lume. Locuieste in SUA, dar este chemat de un prieten, un jurnalist israelian (Robert) sa rezolve un caz misterios din indepartata Transilvanie. Aici este intampinat de un ghid roman, o jurnalista aspiranta (Sorana), care are pe cap si o echipa de jurnalisti coreeni de senzational. Locatia aleasa din Transilvania este castelul Zalesky, loc cu o istorie sangeroasa.Continue reading The Wanderers este o parodie buna – TIFF 2017
Acest articol, despre partea a doua a filmului Razbunarea tigancii: Palaria fatala si Horthy, este unul special pentru mine din multe puncta de vedere. Filmele, pentru mine, sunt bune atat timp cat ating in mine ceva, atat timp cat ma fac sa-mi amintesc ceva, cat timp reprezinta ceva pentru mine.
Ce veti vedea mai jos reprezinta chestiuni pur subiective.
Va povestisem, mai demult, cand participasem la lansarea Cinepub, ca regizorul Stere Gulea intentioneaza sa faca o continuare a filmului Morometii. Continuarea, asa cum o vede el, este Morometii in perioada colectivizarii. Un Morometii de anii 50-60. Nu stiu exact ce s-a ales de acel proiect, sincer mi-ar placea, chiar si asa, sa se faca.Continue reading Cum ar arata Morometii in 2017?
Vara s-a sfarsit este un film CU copii, dar nu PENTRU copii
Exista evenimente care te marcheaza. Exista oameni care-ti marcheaza existenta. Exista locuri, aparent fara insemnatate, care-ti schimba total viata. Unele evenimente au insemnatate diferita pentru unii.
Sa ne gandim la Eclipsa completa de soare din 99. Am trait-o, aveam 13 ani atunci. Desi este un eveniment unic, nu voi mai apuca sa traiesc vreo alta eclipsa in aceasta viata, desi atunci eram agitat si extrem de interesat, nu m-a marcat in niciun fel. Am vazut ce era de vazut, a fost subiect de discutie pentru cateva zile, am urmarit discutiile si informatiile date de televiziuni. Si cam atat. Atat de neimportanta a fost eclipsa pentru mine incat in momentul filmului, pana sa precizeze anul, nu-mi mai aduceam aminte exact cand s-a petrecut. Traiam cu impresia ca a fost in 2001.Continue reading Vara s-a sfarsit este un film CU copii, dar nu PENTRU copii