Noaptea fantoma / Notte Fantasma este tipul de film care-ti ramane intiparit in minte mult timp dupa ce l-ai vazut. Nu face acest lucru pentru ca este foarte bun, pentru ca este genial, ci pentru ca te socheaza, te uimeste. Si te face sa descoperi multe, atat personaje, cat si un oras, Roma.
Pe scurt, avem 2 personaje principale, ale caror vieti se intersecteaza intr-un mod dubios. Il avem intai pe Tarek, un copil de imigranti (mama egipteaza, tata indonezian, sper c-am retinut corect), care se indrepta spre niste prieteni cu cateva grame de iarba la el. Prietenii il rugasera sa treaca prin parc si sa cumpere ceva, doar pentru distractie. Din pacate pentru Tarek, este vazut cumparand iarba fix de cine nu trebuie: de un politist.
Acesta avea, teoretic, doua variante: sa confiste iarba si sa lase tanarul in pace (tanar care este MINOR) ori sa-l ia si sa-l duca la sectie, de unde ar fi trebuit sa-l ia acasa parintii. Din pacate sau din fericire, politistul nu alege niciuna dintre aceste variante. El ia copilul, il invita la el in masina si … incepe cursa. Impreuna cu Tarek descoperim Roma noaptea, asa cum nu o stiu nici macar locuitorii orasului.Continue reading Noaptea fantoma / Notte Fantasma – Visuali Italiane 2023
Eu si Spotty / Io e Spotty este unul dintre cele mai dubioase filme vazute in ultima vreme. Dubios nu inseamna, insa, de groaza. Periculos. In multe momente este fix contrariul.
Povestea suna dubios: Matteo este tipul de artist genial neinteles si singuratic. El creeaza animatii, este extrem de bun in ceea ce face. Insa atunci cand seara ajunge acasa adora sa se imbrace in caine. Drept urmare, a dat un anunt pentru a-si angaja un … dog-sitter. Adica cineva care sa aiba grija de el cand este caine. Care sa-i accepte aceasta latura.
Spargatorul de oase (Spaccaosa) este unul dintre cele mai brutale filme vazute in ultima vreme. Un film care realmente m-a socat, desi eu sunt greu de speriat. Citesc multe thrillere, ma uit des, din ce in ce mai des, la filme de groaza, deci ce anume m-ar fi putut soca atat de mult?
Spargatorul de oase (Spaccaosa) ne spune o poveste socanta: niste oameni saraci acceptau sa le fie distruse membrele pentru bani. Da, ati citit bine: niste oameni de bine iti distrugeau o mana sau un picior, sau si una, si alta, pentru a incasa banii de la o firma de asigurare. Tu primeai cateva mii de euro, 2-3 mii. Evident, piciorul valora mai mult decat mana. Asigurarea dadea mai mult.
Filmul este socant nu doar prin scenele de sfaramare a oaselor, in fond avem o singura scena, la inceput, una extrem de dura, in rest vedem doar omul deja schilodit, ci prin desfasurarea actiunii. Imaginati-va ca Mafia nu punea pistolul la tampla nimanui. Toata lumea efectiv venea la oamenii in cauza si ii ruga, le cere ajutorul. „Ma puteti ajuta si pe mine, am nevoie de niste bani…”. Mafiotii se comportau ca si cum faceau o favoare, ca si cum doar anumiti oameni merita aceasta onoare.Continue reading Spargatorul de oase (Spaccaosa) – Visuali Italiane 2023
Salutare tuturor si bine v-am regasit la un nou interviu marca Cinemil.ro. Ca de obicei, primul lucru pe care-l fac este sa imi rog invitatul sa se prezinte.
Incet-incet – Piano Piano este filmul cu care a debutat a doua zi a festivalului Visuali Italiane 2023. In acest film vedem ultimele luni ale unui cartier marginas din Napoliul anului 1987. Povestea este reala, iar anul acela are o dubla insemnatate pentru locuitorii orasului in cauza: este anul in care au inceput lucrarile la autostrada care leaga acest oras de Nordul Italiei (din cauza acestei autostrazi acel cartier urma sa fie demolat, locuitorii urmand a fi mutati in alte parti, fiecare in alt loc), dar este in acelasi timp anul primului titlu de campioana la fotbal a echipei din localitate. Titlu care i se datoreaza in mare masura marelui Maradona.Continue reading Incet-incet – Piano Piano – Visuali Italiane 2023
Cei opt munti – Le otto montagne a fost filmul ce a deschis festivalul Visuali Italiane 2023. Filmul este ecranizarea cartii omonime scrise de Paolo Cognetti, aparuta in limba romana la Editura Polirom (disponibila pe Libris.ro si Carturesti.ro).
Cei opt munti – Le otto montagne ne spune povestea a doi prieteni, Pietro si Bruno, pe care viata reuseste sa-i apropie, sa-i desparta si apoi iar sa-i apropie de mai multe ori. Unul apartine orasului, celalalt apartine muntelui. Unul nu are familie, este in cautarea in special a unui model masculin, celalalt vrea sa aleaga un drum complet diferit de cel ales de parinti, considerand ca tatal sau este un ratat.
Cum decurge relatia dintre ei, cum isi revizuiesc ei trecutul si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri. Pana atunci, ca de obicei, voi evidentia cateva lucruri despre Cei opt munti – Le otto montagne.
In primul rand, spun din start ca nu am citit romanul pe care se bazeaza filmul si, spre rusinea mea, nu auzisem nici de el, nici de autorul Paolo Cognetti. Nu vreau sa intru in detalii, nu-mi place sa vorbesc despre ceva ce nu am consumat, stiti deja ca nu scriu despre filme nevazute, despre spectacole la care n-am fost ori despre carti necitite. Va recomand doar recenzia de pe blogul AncaSiCartile. Si va spun ca am trecut pe lista cartea cu pricina. Asadar, tot ce voi spune in continuare se bazeaza STRICT pe ceea ce am vazut in sala de cinema.Continue reading Cei opt munti – Le otto montagne – Visuali Italiane 2023
Visuali Italiane – Noua Cinematografie Italiană în România editia a doua 2023 este un festival ce va avea loc in orase diferite. In Bucuresti, festivalul incepe astazi, 6 martie, urmand a dura toata saptamana. Va dau mai jos programul complet pentru editia bucuresteana a festivalului, urmand a va furniza alte cateva detalii la finalul articolului. Asadar:
Ursul narcoman – Cocaine bear este un film pe care imi este greu sa-l introduc in vreo categorie. Este putin horror, caci mor foarte multi oameni, iar cei ramasi in viata sunt tot timpul in pericol, este destul de comic, chiar daca in majoritatea cazurilor vorbim despre umor negru, si se mai si legitimeaza ca bazandu-se pe fapte reale. INSPIRAT de intamplari reale, ca sa citez exact.
Pe scurt de tot: un dealer nebun arunca din avion pachetele cu coaina, pentru ca imediat dupa aceea sa se arunce si el. Din pacate, nu reuseste sa-si deschida la timp parasuta, asa ca moare. Pachetele aterizeaza in padure, unde ajung in labele unui urs. La propriu. Ursul le mananca, le trage pe nas, tot tacamul, asa ca incepe sa omoare tot ce-i sta in cale.
Pentru ca ne aflam intr-un film horror ori aproape horror, din N motive mai multi oameni se nimeresc in acelasi timp in padure: niste dealeri vor sa recupereze pachetele de cocaina; politia vrea sa confiste marfa si sa aresteze vinovatii; padurarul si cu un coleg (ceva inspector de mediu) isi fac rondul obisnuit; doi copii chiulesc de la ore pentru a picta o cascada ascunda; mama unuia dintre copii se duce sa-si recupereze odrasla. Nu va spun cine moare si cine traieste, nu va dau alte detalii legate de personaje, totul veti descoperi singuri.Continue reading Ursul narcoman – Cocaine bear
Cand am vazut prima oara titlul acestui film, Aftersun: A fost odata ca o vara, am ridicat o spranceana. Suna cumva poetic, desi pare intr-un fel un vers de melodie folk. Evident, m-am intrebat de ce a fost pastrat originalul Aftersun si, daca tot a fost pastrat, de parca ar fi un neologism intraductibil, de ce s-a mai adaugat ceva. Nu este in mod cert singurul film cu o astfel de adaugire. Deci, ca sa zic asa, nimic nou sub soare. Nimic nou sub … Aftersun.
Dupa ce am vazut filmul, constat ca acest titlu romanesc este atat de potrivit. Atat de frumos spus. Atat de bine rezumat intr-o singura fraza. E drept, acest titlu spune mai multe decat o face titlul original, dar o spune intr-un mod atat de frumos incat efectiv adori titlul. Si, printr-un artificiu pe care personal nu mi-l pot explica, filmul sa aiba 2 titluri intraductibile intr-unul singur: Aftersun: A fost odata ca o vara a ajuns sa fie cel mai intraductibil titlu romglez pe care l-am intalnit eu. Intraductibil, insa atat de frumos, cu atat de mult sens.
Acum trebuie sa recunosc ca filmul, de fapt, NU mi se adreseaza. Sau, ma rog, nu o face in mod direct. Eu nu am copil si nici nu-mi propun sa am vreodata. Drept urmare, relatia parinte – copil o vad unidirectionala, strict prin prisma relatiei pe care am avut-o si inca o am cu parintii mei. Ceea ce pentru unii nu este de ajuns.Continue reading Aftersun: A fost odata ca o vara
Spun din start: Liga asasinilor – Assassin Club pare un film pe care l-ai mai vazut de cel putin 3 ori. Povestea, spusa destul de mult din trailer, nu aduce nimic nou, interpretarile sunt bune, corecte (cu o singura exceptie), dar nu te dau spate, iar deznodamantul este aproape banal.
Liga asasinilor – Assassin Club ne arata cum mai multi asasini platiti (hitman este termenul din engleza) sunt pusi sa se omoare unul pe altul. Motivul il veti afla mergand sa vedeti filmul, insa din pacate poate fi intuit, aflat, mult prea devreme. Un film pe care-l vezi exclusiv pentru actiune, pentru scenele de lupta si de urmariri, nicidecum pentru ca stai in vreun fel cu sufletul la gura.
Liga asasinilor – Assassin Club nu are ceva gresit daca este sa-l analizam separat: povestea se leaga, are sens, personajele sunt decent conturate si bine interpretate (va spun mai incolo exceptia), replicile actorilor nu te dau pe spate, dar sunt credibile (nu ne putem astepta la filosofie profunda din partea lor; poate doar de la prietena unuia dintre ei, care avea o slujba VAG intelectuala), regia este buna (regizorul este francezul Camille Delamarre, un cineast relativ tanar, nascut in 1979), iar filmul per total nu dezamageste.Continue reading Liga asasinilor – Assassin Club
Asterix si Obelix: Regatul de mijloc ne readuce in lumea magica a galilor si a potiunii lor magice. Dupa cum deja stim, ori daca nu stim aflam acum, galii au potiune care-i face aproape invincibili in bataie. Obelix nu are voie sa bea potiune, caci el a scapat (vedeti exact cum) in cazanul cu potiune cand era mic. Insa ceilalti trebuie sa bea pentru a avea puterile date de potiune pentru o perioada scurta de timp.
De aceasta data, lupta pe care o vor duce se va da atat impotriva romanilor, cat si impotriva … chinezilor. Imparateasa Chinei a fost tradata, asa ca simpaticii gali vor fi nevoiti sa lupte de partea ei pentru ca aceasta sa-si recapete controlul asupra imperiului. Care sunt mizele secundare, de cine se indragostesc cei doi gali si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri. Nu despre asta va voi vorbi in continuare, ci despre ce aduce nou acest Asterix si Obelix: Regatul de mijloc:Continue reading Asterix si Obelix: Regatul de mijloc
Disparitia – Missing se anunta a fi un thriller-drama interesant, cu o fiica ce incerca sa-si gaseasca mama disparuta fara urma cu ajutorul laptopului si a conturilor online ale acesteia. Cu cateva minute inainte sa intru in sala de cinema, aflu un detaliu aparent nesemnificativ: filmul mai este cunoscut si sub numele de „Searching 2”. Am cautat sa vad ce este cu primul Searching si am gasit o poveste cumva in oglinda: in acel film, pe care recunosc ca nu l-am vazut, un tata singur isi cauta fiica disparuta, apeland la laptopul acesteia.
Nevazand filmul precedent, nu pot face comparatia dintre ele, nu stiu care e mai bun, mai intens, mai bine interpretat. Voi vorbi, deci, strict despre acest Disparitia – Missing, care nu este sequel ori prequel, deci poate fi inteles de sine statator. Cei doi scenaristi ai filmului din 2018, Aneesh Chaganty (care la acel film a avut si rolul de regizor) si Sev Ohanian, sunt co-scenaristi si la acest nou film.
Primul lucru pe care il apreciez la acest film este modul in care a fost filmat: chiar ai impresia ca urmaresti ceva filmat cu telefonul ori vreo filmare de-a unei camere de supraveghere. Senzatia este extrem de intensa, aceste filmari accentueaza suspansul povestii.Continue reading Disparitia – Missing
Nunti botezuri inmormantari este noul hit romanesc de pe Netflix. In prima saptamana, a fost lider in box-office-ul autohton al celebrei platforme. Ma rog, box-office este un termen ce se foloseste cu precadere pentru topul cinematografic. Dar ati inteles ideea.
Pentru ca am inceput cu aspectele comerciale, voi continua cu ele: Nunti botezuri inmormantari a avut ghinionul de a intra in cinematografe cam in acelasi timp cu Teambuilding si Mirciulica. Culmea este ca si pe Netflix are cam aceeasi concurenta, Mirciulica intrand cu putin timp inainte.
Acum, problema principala a filmului Nunti botezuri inmormantari este ca incearca sa fie mai mult decat este si o da in bara cam in toate privintele. Va spun un pic povestea lui, apoi revin la problema sa principala.
Pe scurt, avem un club de nunti Nunti botezuri si inmormantari numit Prestige, club care era undeva intr-o zona pustie, deci in teorie nu deranja pe nimeni. Petrecerile lor erau zgomotoase si se terminau mult dupa miezul noptii. Problema este ca fix langa acest club cumparase teren un agent de asigurari care spera sa se imbogateasca. Se duce acolo, pe terenul lui, si deranjat fiind de zgomotul de alaturi hotaraste sa le strice petrecerea vecinilor. Asa ca incep sicanele: ba chemat politia, ba dat muzica tare (MAI TARE decat se auzea de acolo), ba … (ma opresc la timp, sa nu fac spoiler). Problema este ca patronul clubului Prestige a vrut sa cumpere terenul vecinului, doar ca acesta … a tinut la pret. Oferta era de 500.000 de euro, insa omul voia fix 1 milion. Niciun (euro)cent mai putin.Continue reading Nunti botezuri inmormantari – Netflix
Si dragostea unde e? – What’s Love Got to Do with It? este un film britanic regizat de un pakistanez ce pune pe tapet un obicei ce inca se intalneste: casatoriile aranjate. Perspectiva din care este pusa aceasta problema este una inedita: societatea occidentala este una care incurajeaza singuratatea, caci atunci cand ai prea multe optiuni nu alegi de fapt nimic; societatea traditionala pakistaneza (si indiana, as zice), prin obiceiul casatoriilor aranjate, rezolva aceasta problema. De fapt, prin pastrarea acestei traditii, societatea pakistaneza nu cunoaste aceasta problema, a singuratatii.
Personajele principale ale filmului sunt 2 vecini: Zoe (Lily James) este o tanara regizoare de filme documentare care, dupa multe incercari de a cunoaste persoana potrivita pe aplicatiile de dating, ajunge la concluzia ca trebuie sa-si vada de viata si de cariera ei; Kazim (Shazad Latif) este originar din Pakistan (Lahore, Panjab, orasul de bastina al regizorului Shekhar Kapur) si hotaraste sa respecte traditia, incurajandu-si familia sa-i gaseasca o sotie buna.
Zoe, in lipsa de subiect pentru noul ei film, obtine aprobarea lui Kazim si a familiei acestuia pentru a realiza un documentar despre acest obicei care, in mod socant pentru ea, inca se mai intalneste in Marea Britanie. Drept urmare, ii va filma pe Kazim si familia lui, urmand a filma inclusiv nunta aranjata. Nu intru in detalii legate de nunta, de aleasa familiei lui Kazim, de singuratatea frumoasei Zoe, de mama acesteia si de cum se termina totul. Toate acestea le veti descoperi singuri, mergand la cinema. Va avertizez, insa: suspansul nu este deloc punctul forte al acestui film. Nici nu-si propune asta.Continue reading Si dragostea unde e? – What’s Love Got to Do with It?
Ramon este cel mai nou film romanesc intrat in cinematografele patriei. Dupa distributie as zice ca va fi un nou succes de casa, evident nu de nivelul Teambuilding, insa s-ar putea sa ma insel. Eu nu-l voi judeca din perspectiva comerciala, ci din cea cinematografica.
Sa va spun intai povestea filmului: Ramon este un om simplu, cu un suflet extrem de bun. Este viticultor, viata lui fiind dedicata exclusiv acestei indeletniciri. Din pacate, totul este dat peste cap atunci cand pe terenul lui sunt trase cateva cadre dintr-un film. El nu intelege cum e cu filmele, ce inseamna sa joci un rol, asa ca tot ce s-a intamplat acolo, pe terenul lui, in via lui, i se pare real. Asa ca se indragosteste de actrita care acolo jucase rolul miresei. Se indragosteste pe bune de ea, asa ca merge pana la Bucuresti dupa ea s-o gaseasca si sa o ceara de nevasta.
La Bucuresti ajunge sa fie acuzat ca ar fi autorul celui mai mare jaf din istorie: un tablou de 50 de milioane de euro. Cum ajunge el acuzat de jaf, cum se descurca el intr-un oras mare precum Bucurestiul si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri mergand la cinema. Veti afla si daca reuseste sa dea de iubirea vietii lui sau nu. Si tot mergand sa vedeti filmul veti afla si de ce personajul principal poarta numele de Ramon.Continue reading Ramon
Aproape (Close) este un film ce a avut premiera internationala in luna mai a anului precedent. Intre timp a primit o tona de nominalizari (inclusiv la Oscar) si premii. In Romania va intra in circuitul normal al cinematografelor incepand de maine, 27 ianuarie 2023. Diferenta dintre premiera internationala si cea romaneasca a avut un efect interesant: internetul era plin de opinii, recenzii ori impresii, despre acest film.
Pe scurt, este vorba despre prietenia dintre 2 copii de 13 ani, LEO si REMI. Ei sunt cei mai buni prieteni, impart totul de cand se stiu. Pana intr-un moment, pana cand adolescenta le pune la incercare prietenia. Adolescenta, anturajul, colectivul. Nu pot spune mai multe, ar fi spoiler, asa ca simt nevoia sa subliniez 5 lucruri despre acest film.
Revin la partea cu recenziile si spun ca si la noi, dar si in afara, criticii de film au facut exces de superlative, de cuvinte mari, pretioase, lucru care, pana sa vad filmul, m-a speriat. Dupa ce l-am vazut, am ajuns la doua concluzii: pe de-o parte, toate acele superlative erau PE DEPLIN MERITATE, iar pe de alta parte, despre film nu poti spune foarte multe chestii clare, concrete, de teama spoilerelor. Spoiler care, intr-o traducere foarte libera, ar insemna ca STRICI FRUMUSETEA FILMULUI. Frumusetea este in acest caz un cuvant care trebuie luat in toate intelesurile sale.Continue reading Aproape (Close)
Filmul Taximetristi este ecranizarea piesei omonime, pe care eu am vazut-o in 2019, in cadrul FEST-FDR. Ea se joaca la Teatrul APOLLO111. Am inceput abrupt, direct, pentru ca toata lumea sa stie despre ce voi vorbi mai departe.
Povestea Filmului Taximetristi este aparent simpla: vedem cum decurge o tura (o noapte) pentru 2 prieteni taximetristi, ce clienti au, ce probleme au, cum reusesc sa treaca peste ele. Vedem, de fapt, diferenta dintre a zice si a face. Vedem exact ce inseamna sintagma „vorbe goale”.
Acum, ma voi departa un pic de filmul Taximetristi si voi contextualiza un pic. In general, atunci cand este ecranizata o piesa de teatru, producatorii de film au TEORETIC 2 optiuni: fie pastreaza exact distributia de pe scena (de multe ori mergand pe mana aceluiasi regizor), fie merg pe o distributie complet diferita. In prima situatie pot da ca exemplu Secretul fericirii (aici avem si spectacol de teatru, si film, dar si carte), iar in a doua situatie avem Acasa la tata (unde distributia din teatru a fost radical diferita de cea de pe marile ecrane). Avantaje si dezavantaje sunt in ambele situatii. Pe de-o parte, cand faci un film radical diferit, cu o alta distributie, el este ALTCEVA. Mai bun sau mai rau, irelevant. E altceva. E un alt produs, care poate fi consumat independent de produsul „copiat”. Cand, insa, spectacolul exact de teatru este transpus pe marile ecrane, exista riscul ca unii spectatori, asa ca mine, sa fie nemultumiti ca nu li se ofera mai mult. Cum am fost la Secretul fericirii, de exemplu.Continue reading Filmul Taximetristi este o comedie COMERCIALA excelenta
Inceput (Begining) este un film romanesc din 2021, de care aflasem candva, acum vreo 2 ani, dar apoi uitasem complet. Rulase in cateva festivaluri, dar nu intrase si in circuitul normal al cinematografelor. Un film evident de arta, necomercial, anticomercial as zice, care pe mine m-a surprins dintr-un punct de vedere. Nimic neplacut, nimic dezamagitor, chiar daca filmul este evident necomercial.
Pana sa va vorbesc despre surpriza, trebuie sa va spun despre ce-i vorba. Ana (Ioana Flora) si Filip (Constantin Lupescu) se muta intr-o casa izolata de la munte din cauza problemelor medicale ale Anei. Cei 2 sunt doua persoane educate, care vin din Bucuresti, un oras foarte aglomerat, drept urmare schimbarea va fi drastica pentru ei. Este, de fapt, un nou inceput. Unul pe care Ana il doreste, dar cu care Filip nu este foarte impacat.
In afara celor 2, care au rolurile principale, in film mai intalnim cativa actori, dintre care Vlad Zamfirescu, Ela Ionescu si Iulia Lumanare mi-au atras atentia. Pe langa actorii din distributie, mai trebuie sa scot in relief doua noume: regia este semnata de Razvan Savescu, iar scenariul de Alexandru Popa.Continue reading Inceput (Begining) – HBO MAX
Amsterdam este un alt film pe care l-am ratat cand a rulat in cinematografe. Exact ca The Menu. Diferenta dintre ele este data de asteptari: daca la Meniul, dintr-un motiv pe care acum il regret, asteptarile erau mici, la Amsterdam asteptarile erau mari. Inclusiv faptul ca majoritatea criticilor il displacusera era pentru mine un avantaj.
Povestea este extrem de complexa, dar spusa intr-un ritm extrem de lent, asa ca ma voi margini la a va dezvalui sinopsisul oficial: Plasat in anii 30, filmul Amsterdam spune povestea a trei prieteni care sunt, pe rand, martori ai unei crime, apoi suspecti principali si, in final, cei care scot la lumina unul dintre cele mai socante comploturi din istoria SUA.Continue reading Amsterdam – Disney+
Meniul (The Menu) este un film absolut genial, pe care eu l-am vazut pe Disney+ pentru ca anul trecut il ratasem in cinematografe. Este plin de paradoxuri, poate cel mai mare dintre ele este ca se gaseste pe Disney+, alaturi de multe animatii clasice.
Meniul (The Menu) este un fel de film 3 in 1, fiecare latura a triunghiului putand constitui, in alt context, cu o alta ocazie, un film de sine statator.
Prima latura a meniului, pe care nu se insista atat de mult pe cat mi-as dori, este cea legata de filosofia mancarii. Fiecare fel de mancare, fiecare ingredient, are propria sa filosofie. Un film din care fiecare client si mai ales bucatar, chef, are de invatat.
